UPDATE: O nouă situație în care se pot face lucrări fără să fie nevoie de o autorizație de construire apare vineri în lege

Legea nr. 21/2023 a apărut marți în Monitorul Oficial și introduce, din 13 ianuarie, în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții o nouă situație în care cei ce vor să facă diverse lucrări de construcții, reparații sau întreținere nu vor mai avea nevoie de o autorizație de construire.

Astfel, vor fi scutiți de obținerea unei autorizații de construire/ desființare cei ce vor face lucrări de “întreţinere periodică şi reparaţii curente la infrastructura sistemului național de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum şi la instalaţiile aferente, inclusiv malurile și talvegul albiilor minore”.

Totuși, se vor putea face lucrările amintite doar "cu notificarea prealabilă a unităților administrativ-teritoriale".

Măsura a fost propusă, potrivit notei de fundamentare a proiectului de lege care a devenit Legea 21, deoarece “aceste lucrări de întreținere și mentenanță preventivă care se execută la lucrările hidrotehnice nu prezintă un potențial de periculozitate și nicio indisciplină în executarea lucrărilor de construcții care să afecteze siguranța construcțiilor sau a morfologiei mediului ambiant, contribuind, în schimb, la siguranța populației, servind interesului public general urmărit de către instituția noastră, cât și a siguranței cetățenilor, în general”.

Autorizaţia de construire reprezintă actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de Legea nr. 50/1991 referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. În lipsa unei autorizaţii de construire, cei care construiesc se supun mai multor riscuri, cum ar fi amenzi de până la 100.000 de lei sau chiar procese în instanță cu vecinii.

Potrivit legislației, acum se pot executa fără autorizație de construire/ desființare, printre altele, următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistență și/ sau aspectul arhitectural al construcțiilor:

• reparații la împrejmuiri, atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate;
• reparații la acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora;
• reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară;
• reparații și înlocuiri de tâmplărie exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei, inclusiv în situația în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări;
• reparații și înlocuiri de sobe de încălzit și ale coșurilor de fum aferente;
• tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje și alte finisaje interioare, precum și pardoseli interioare;
• reparații la tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje și alte finisaje exterioare, dacă nu se modifică elementele de fațadă și culorile clădirilor;
• reparații sau înlocuiri la instalațiile interioare, precum și reparații la branșamentele și racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcțiilor, în limitele proprietății;
• montarea sistemelor locale de încălzire și de preparare a apei calde menajere, precum și montarea aparatelor individuale de climatizare și/sau de contorizare a consumurilor de utilități;
• lucrări de reparații, înlocuiri ori reabilitări, fără modificarea calității și formei arhitecturale a elementelor de fațadă;
• lucrări de întreținere periodică și reparații curente la infrastructura de transport și la instalațiile aferente;
• modificări de compartimentare nestructurală, demontabilă, realizată din materiale ușoare.

Pe de altă parte, printr-o lege ce se aplică din octombrie anul trecut, autoritățile au stabilit ca prelungirea valabilității autorizației de construire să fie posibilă pe o perioadă de până la 24 de luni, nu de 12, așa cum se-ntâmpla înainte.