Legea educației se modifică: Apar schimbări la admiterea la liceu, la bacalaureat, la durata învățământului obligatoriu și la studiile doctorale

În primul rând, potrivit celor două proiecte puse azi în dezbatere, actuala lege ce reglementează învățământul, Legea 1/2011 a educației naționale, va fi înlocuită de două legi, respectiv una pentru învățământul preuniversitar și una pentru cel universitar.

Proiectele celor două legi vor fi disponibile pentru consultare până pe 17 august. Ele s-au aflat astăzi pe masa Guvernului, pentru prima lectură.

O primă modificare propusă pentru învățământul preuniversitar este prelungirea, din 2030, a duratei învățământului obligatoriu, prin includerea grupei mici de la grădiniță. Învățământul obligatoriu cuprinde acum grupa mijlocie și grupa mare de la grădiniță, învățământul primar, cel gimnazial și cel liceal.

Apoi, la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor susține, în mod obligatoriu, evaluări scrise la materiile “limbă și comunicare” și “matematică”.

Ca excepție de la regula acordării unor note de la 1 la 10, la disciplinele care fac parte din zona artelor (muzică, desen etc.) sau la educație fizică și sport, elevii vor primi calificative de tipul “admis” și „respins”.

Elevii care încep în această toamnă clasa a VII-a vor putea susține, înainte de evaluarea națională, un examen de admitere la un colegiu. Astfel, colegiile naționale, respectiv acele licee ce au demonstrat, de-a lungul anilor, că fac educație de calitate, vor putea organiza examene de admitere, prin care să se ocupe 90% din locuri, restul de 10% urmând să fie ocupate prin distribuire în urma evaluării naționale.

Dacă nu vor decide să participe la vreun examen de admitere la colegiu, elevii vor parcurge actualul proces necesar intrării la liceu, respectiv susținerea evaluării naționale și, ulterior, distribuirea în funcție de media obținută.

În plus, în cazul admiterii la liceu, media din gimnaziu nu va mai fi luată în calcul. Potrivit lui Sorin Cîmpeanu, ministrul educației, această regulă se va aplica elevilor care încep acum clasa a VIII-a.

Pe de altă parte, structura examenului de bacalaureat va fi următoarea:

• o singură probă scrisă, comună pentru toate filierele, profilurile și specializările, la comunicare în limba română, matematică și științele naturii, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane;
• două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională (echivalente nivelului B1 - se vor putea echivala pe baza examenelor de certificare susținute);
• probă de evaluare a competențelor digitale;
• probă scrisă la limba maternă;
• probe scrise, facultative, la alegerea candidatului, specifice profilului sau specializării.

În ceea ce privește învățământul superior, proiectul de lege dedicat prevede că universitățile vor trebui să asigure un minim de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituțiilor de învățământ superior.

De asemenea, va crește durata studiilor universitare de doctorat de la trei ani, cât e acum, la patru ani. Totodată se reglementează și posibilitatea comasării a doi ani de studiu, la solicitarea doctorandului și cu avizul conducătorului de doctorat și cu aprobarea senatului universitar.

Viitoare lege stabilește că un conducător de doctorat va putea îndruma simultan opt studenți-doctoranzi. Prin excepție, vor putea fi îndrumați până la maximum 12 studenți-doctoranzi/ conducător, dar numai cu aprobarea senatului universitar și nu pentru mai mult de 20% din conducătorii de doctorat dintr-o școală doctorală.

Nu în ultimul rând, studentul-doctorand va putea desfăşura activităţi didactice remunerate, în limita normei de asistent universitar.

Atenție! Pentru a se aplica, proiectele trebuie să treacă de Guvern și Parlament, să fie promulgate de președintele țării și publicate în Monitorul oficial.