Piața electricității din România s-a blocat. Producția scade și se tranzacționează doar de azi pe mâine

În septembrie, prima lună de aplicare a OUG 119 care impune prețuri angro de cel mult 450 lei / MWh, nu s-a tranzacționat decât un singur contract cu livrare la termen pe piața contractelor bilaterale de la bursa OPCOM. Cantitatea a fost nesemnificativă, de 2.715 MWh (mii kWh), de peste 580 de ori mai mică decât s-a tranzacționat anterior cu livrare în septembrie 2022.

Pe de altă parte, producția de electricitate a scăzut cu 6,5% în august 2022 față de aceeași lună din 2021, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Este drept că scăderea producției a survenit și din cauza scăderii consumului, în condițiile scumpirii energiei și a creșterii inflației în general, ca și a incertitudinilor privind viitorul economiei.

„Se produce mai puțin și pentru că și consumul a scăzut, în special în zona marilor industrii și mă aștept la scăderi ale consumului în continuare (în special la gaze naturale)”, a declarat Sorin Elisei, director de energie și sustenabilitate la Deloitte.

Piața nu mai stabilește nici un preț de referință. Adică nu mai funcționează

Se mai tranzacționează numai pe piața spot, cu livrare în ziua următoare (PZU), unde ar trebui să ajungă numai cantitățile care nu au fost acoperite de contracte pe termen lung.

Prețurile pe PZU nu pot fi considerate de referință, decât dacă se urmărește nervozitatea pieței. Sunt prețuri de ultimă instanță.



Faptul că nu se mai tranzacționează nimic decât pe PZU „este clar o reacție la plafonarea prețului maxim decontabil de către furnizori în cadrul schemei (de plafonare, 1300 lei/MWh)” (…) Și, „în mod rezonabil nu se poate aștepta nimeni ca prețul angro să fie 450 lei/MWh” (prețul maxim impus producătorilor de aceeași OUG) –  a explicat Sorin Elisei, pentru CursDeGuvernare.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.