Legea dialogului social dă o șansă și negocierilor individuale la angajare. Ce înseamnă asta, concret, pentru cei în căutarea unui loc de muncă

De cele mai multe ori, momentul în care o persoană se află în căutarea unui loc de muncă este unul în care se află într-o situație care nu-i prea permite, în primul rând, să pună foarte multe condiții, iar atunci când nici drepturile minime nu sunt integral cunoscute, se poate transforma într-o situație fără prea multe variante de ieșire. Cel puțin pe termen scurt și mediu!

Putem să ne imaginăm, de exemplu, situația unui proaspăt absolvent (asta pentru a nu duce discuția către scenarii mult mai complicate) și situația unei persoane care și-a pierdut, indiferent de motiv, locul de muncă. Despre ambii putem spune că se află într-o situație suficient de dificilă, fiind astfel vulnerabile și, cel mai probabil, dispuse să semneze orice „hârtie” ca să-și asigure, din muncă, existența minimă.

Dacă nu luăm în calcul un eventual absolvent de drept, de studii economice, psihologie și management (împreună), atunci ne gândim că oricât de clar ar fi Codul muncii, tot dificilă rămâne înțelegerea concretă a drepturilor pe care și le-ar putea exercita și a obligațiilor pe care trebuie să le execute din momentul semnării contractului de muncă.

Putem să extindem discuția și în privința actelor adiționale, aici fiind o situație similară de cele mai multe ori, chiar dacă am putea presupune că, salariat fiind, ar fi putut să fie membru al unei organizații sindicale și astfel să beneficieze de un minim suport.

Până la finalul anului 2022, Legea dialogului social limita dreptul celor care se aflau în căutarea unui loc de muncă de a face parte dintr-un sindicat și astfel era limitat și dreptul lor de a fi asistați în momentul încheierii unui contract de muncă, singura speranță fiind aceea că viitorul lor angajator va ține cont de principiul bunei-credințe și îi va informa corect, concret și complet în privința clauzelor contractuale, pentru despre o reală negociere nu cred că putea aminti cineva.

Legea 367/2022 corectează această situație și, în acest moment, cei care se află în căutarea unui loc de muncă se pot înscrie într-un sindicat și, dacă organizația respectivă are suficiente resurse umane și materiale, îi poate asista la negocierea și încheierea contractului individual.

Pentru a nu face confuzie între termeni, Legea 367/2022 se referă la șomeri în sensul stabilit de Legea nr. 76/2002, ceea ce înseamnă că nu e nevoie ca respectiva persoană trebuie să se afle în perioada în care primește indemnizație de șomaj și nu e nevoie să fie înregistrată  la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, aceste ultime două categorii fiind, de fapt, „șomerii înregistrați”.

Practic, așa cum prevede art. 5 pct. IV din Legea 76/2002, în categoria șomerilor intră orice persoană care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

• este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare;
• starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;
• nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare
• este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de muncă.

Art. 3 alin (2) din Legea 367/2022 recunoaște explicit dreptul acestor persoane de a adera la un sindicat și de a beneficia pe deplin de drepturile prevăzute de art. 17 alin (6) din Codul muncii, adică de sprijinul unei persoane care cunoaște legislația muncii.

Nu întâmplător aceste dispoziții fac parte din articolul care se referă, printre altele, la dreptul persoanei care negociază un viitor contract de muncă de a fi informată cu privire la clauzele esențiale care dau naștere unor drepturi și obligații, ci pentru că este un moment important.

Astfel, chiar dacă nu este expres prevăzut în Codul muncii, dreptul oricărei persoane care își caută un loc de muncă de a beneficia de sprijin atunci când negociază sursa veniturilor care-i vor asigura existența este prevăzut explicit de Legea 367/2022.

Sigur, pentru a-și exercita acest drept trebuie să identifice o organizație sindicală la care să adere și să se asigure că ea îi poate furniza suportul necesar, potrivit propriului statut.

Cum poate o prevedere dintr-un contract de muncă să te dezavantajeze, la un moment dat

O serie de aspecte contractuale, aparent inofensive, pot fi un real obstacol, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu sau lung atunci când vine vorba de schimbarea locului de muncă, accederea la un post ce necesită o anumită vechime ș.a.m.d.. Iar dacă cele pe termen scurt putem aprecia că au legătură mai mult cu salariul, sarcinile și atribuțiile din fișa postului și timpul/programul de muncă, pe termen lung am identificat, din practică, elemente pe care, cel mai probabil, foarte mulți le-au scăpat din vedere.

Unul dintre aceste elemente este chiar funcția/ocupația/meseria din contractul individual, căreia îi corespunde și un cod din șase cifre (majoritatea), primul indicând nivelul studiilor necesare pentru ocuparea acesteia. Este esențial să se acorde atenție acestor „detalii” în contract. 

Astfel, oricare ar fi nivelul studiilor sau domeniul acestora, atunci când este în discuție vechimea în specialitate sau, așa cum este cazul atunci când sunt scoase la concurs posturi vacante din cadrul instituțiilor publice, vechimea într-o funcție care presupune studii superioare, contează codul COR din contractul individual de muncă.

Cu caracter general, sunt necesare studii superioare pentru ocupațiile din grupa majoră 2, adică prima cifră a codului este 2, cu câteva excepții, acolo unde Clasificarea Ocupațiilor din România prevede că sunt necesare studii superioare sau medii pentru anumite ocupații.