ACCES PREMIUM

Care sunt situațiile ce pot duce la suspendarea contractului de muncă

În cadrul raporturilor de muncă, este esențial să distingem între două situații frecvent întâlnite: suspendarea și încetarea contractului individual de muncă. Deși pot părea similare la prima vedere, acestea nu sunt echivalente și nu produc aceleași efecte. Suspendarea reprezintă o întrerupere temporară a executării obligațiilor ce decurg din contract, fără ca raportul de muncă să înceteze, în timp ce încetarea contractului presupune încheierea definitivă a acestuia. În cele ce urmează, vom trece în revistă principalele situații în care contractul individual de muncă poate fi suspendat, conform prevederilor Codului muncii. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Realități de pe piața muncii

În oferta de angajare, una, în contractul de muncă, alta: Asigură-te că ai în contract tot ce ți s-a promis la interviu, altfel va fi greu să mai câștigi ulterior drepturile promise

E necesar să vorbim iar și iar despre importanța verificării detaliilor din contractul de muncă înainte de a-l semna. În relațiile de muncă, lipsa de bună-credință în respectarea beneficiilor promise poate afecta grav drepturile lucrătorului, dar adesea cea dintâi nu are cum funcționa fără concursul angajatului. Este esențial ca angajații să citească cu atenție contractele cu ocazia semnării, să clarifice dinainte neconcordanțele între ce s-a promis și ce s-a scris și, dacă este necesar, să consulte specialiști în dreptul muncii pentru a-și proteja interesele. De asemenea, angajatorul are obligația de a oferi un extras din registrul electronic de evidență a salariaților, confirmând astfel transparența în relația de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cât de importantă e informarea prealabilă și de ce ar trebui să știe orice salariat ce reprezintă fiecare clauză a contractului său de muncă

De multe ori, lucrătorii constată că, în cadrul interviului, au discutat anumite aspecte, iar clauzele din contract sunt diferite sau dau naștere unor situații care îi dezavantajează, fie pe termen scurt, adică au un efect imediat, fie pe termen mediu și lung, adică efectele vor fi vizibile mult mai târziu. Persoanele fără experiență pe piața muncii sau cele care au tratat cu superficialitate experiențele anterioare constată uneori că anumite aspecte le-ar putea dezavantaja direct sau indirect, unul dintre acestea fiind chiar salariul înscris în contract, care, uneori, poate fi diferit de cel discutat „în linii mari” la interviu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cinci tipuri de clauze neprevăzute de Codul muncii pe care le poți pune în contracte, în avantajul tău, fără să încalci legea

Încheierea unui contract individual de muncă presupune, pe lângă acordul părților, atât asumarea unor obligații în schimbul obținerii unor drepturi, cât și posibilitatea inserării unor clauze specifice. Pe lângă cele enumerate în Codul Muncii, părțile pot negocia și alte clauze care nu contravin dispozițiilor legale imperative. De pildă, clauzele de stabilitate, de rezultat, de dispoziție sau de continuitate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Clauzele de stabilitate în contractele de muncă - scop și limitări

Clauza de stabilitate asigură atât continuitatea locului de muncă pentru angajat, cât și protecția intereselor angajatorului; dar trebuie să respecte legislația în vigoare, fără a limita drepturile angajatului de a demisiona, de exemplu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Situații în care încetarea contractului de muncă la sfârșitul perioadei de probă poate fi considerată abuzivă

Încadrarea la un nou loc de muncă implică o perioadă de adaptare pentru angajat și angajator deopotrivă, perioadă ce se regăsește în legislația muncii sub denumirea de perioadă de probă. Perioada de probă nu este obligatorie, ci servește testării abilităților și competențelor salariatului de către angajator și a felului în care cele două părți rezonează din punct de vedere profesional. În ce condiții poate fi considerată abuzivă încetarea contractului individual de muncă în perioada de probă? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Arhitectura birocratică a angajatorilor: ce punem în CIM-uri, ce punem în regulamente sau doar în diverse politici interne

Prevederile ce trebuie să se regăsească în contractele de muncă sau în regulamentele interne sunt, înainte de toate, cele cerute în mod esențial de lege. Peste acestea, orice altceva este o prevedere pe care angajatorul o trece în contract, în regulament sau într-o politică internă pentru că e utilă, îl avantajează sau chiar îl protejează în eventualitatea unui conflict de muncă. În rândul chestiunilor pe care trebuie să le punem în contracte, nivelul de detaliu face adesea obiectul întrebărilor celor care se ocupă de redactarea lor: ar trebui trecute toate sumele sau cât de detaliată trebuie să fie secțiunea X sau Y? În contracte, multe dintre prevederi nu pot fi modificate decât cu acordul părților, iar asta face diferența dintre detaliu și generalitatea care bifează o obligație legală. În schimb, regulamentele și politicile interne sunt acte asupra cărora angajatorul are ultimul cuvânt, chiar dacă își consultă angajații. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Să includem sau nu o clauză de conciliere în contractul de muncă?

Includerea în cadrul contractului individual de muncă a unei clauze prin care părțile stabilesc că vor încerca să soluționeze un conflict individual de muncă pe cale amiabile, este, în principiu, un lucru util, însă mai multe aspecte practice pot influența negativ această procedură a concilierii. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Legea dialogului social dă o șansă și negocierilor individuale la angajare. Ce înseamnă asta, concret, pentru cei în căutarea unui loc de muncă

Șomerii care se află în căutarea unui loc de muncă se pot înscrie într-un sindicat și, dacă organizația respectivă are suficiente resurse umane și materiale, îi poate asista la negocierea și încheierea contractului individual de muncă. Asta sau consultarea pe cât posibil a unei persoane care cunoaște sau poate să înțeleagă mai bine termenii contractuali poate face o uriașă diferență. De pildă, când ți se spune că una muncești și alta scrie în contract. În afară de salariu, timpul de muncă și alte chestiuni pe care, să zicem, le putem repera mai ușor, alte elemente ale contractului pot fi mai greu de descifrat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prin CCM au fost stabilite drepturi inferioare celor pe care unii dintre angajații din unitate le aveau în CIM-uri. Ce drepturi li se aplică într-o atare situație acelor angajați?

Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă, prevede Codul muncii. Dar dacă se întâmplă invers: la nivelul unității a fost negociat un contract colectiv de muncă ce prevede drepturi inferioare celor deja stabilite în urma negocierilor individuale, dintre angajator și unii angajați? De pildă, în contractele individuale sunt prevăzute mai multe zile de concediu de odihnă anual decât minimul prevăzut de lege, iar în contractul colectiv e prevăzut minimul din lege sau o zi, două în plus - drepturi inferioare, practic. Citește articolul