avocatnet.ro 
„Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.11/2024 privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice este neconstituțională, în ansamblul său.
În esență, Curtea a constatat că normele intertemporale din cuprinsul legii criticate nu realizează o tranziție organică la noile reglementări referitoare la statutul grefierilor în lipsa unei etapizări și gradări a noilor soluții legislative promovate și nu asigură integrarea coerentă a acestora în cadrul legislativ existent. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea art.1 alin.(3) și (5) din Constituție sub aspectul securității juridice, în componenta sa de previzibilitate normativă, corelată cu exigențele ce rezultă din principiul statului de drept. Totodată, Curtea a mai reținut că, potrivit jurisprudenței sale constante, reglementările legale abrogate prin legea neconstituțională reintră în vigoare la data publicării deciziei, cu referire, în special, la Legea nr. 567/2004”, a transmis Curtea în septembrie 2024. Decizia CCR nr. 402 din 19 septembrie 2024 a fost publicată recent în Monitorul Oficial.
Legea nr. 11/2024 intrase în vigoare la 12 iulie 2024 și trebuie menționat că în procesul legislativ, odată adoptată la votul final, nu a fost trimisă la Curtea Constituțională pentru controlul a priori, în sensul că niciunul dintre actorii interesați nu a formulat o sesizare pe textul proiectului de lege. Din 12 iulie, Guvernul a adoptat inclusiv norme privind drepturile salariale ale personalului reîncadrat - detalii, aici.
Cum s-a ajuns la CCR
Legea nr. 11/2024 încerca o reorganizare amplă a întregului corp profesional al grefierilor și al altor categorii de personal din instanțe și parchete. Aceasta instituia noi categorii de personal, printre care se număra grefierul judiciar. Structura propusă era formată din: grefier judiciar, grefier de ședință, grefier principal, grefier (fără vreo calificare suplimentară), dar și agenți procedurali ș.a. și prevedea proceduri de trecere (reîncadrare) de la vechiul statut (Legea nr. 567/2004) la noua structură a profesiei.
Criticile instanțelor care au ridicat excepția de neconstituționalitate (Curtea de Apel Ploiești și Curtea de Apel București, mai exact) au vizat, în esență, următoarele aspecte:
- Suprapuneri de competențe între grefierul judiciar și asistentul judecătorului (funcție reglementată printr-o altă lege – Legea nr. 393/2023).
- Norme neclare și necorelate, care lăsau semnificative aspecte esențiale (precum atribuțiile concrete ale unor categorii de personal) la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii, prin regulamente secundare.
- Dispoziții tranzitorii (intertemporale) deficitare, care nu ofereau o tranziție coerentă între vechiul și noul statut, punând astfel în pericol:
- stabilitatea raporturilor de muncă (cariera grefierilor),
- buna funcționare a instanțelor și parchetelor,
- drepturile justițiabililor la un proces echitabil într-un termen rezonabil.
Pe scurt, criticile au vizat imprevizibilitatea și incoerența reformei aduse de Legea nr. 11/2024.
Motivarea CCR
Un argument fundamental este că, în cazul în care se adoptă o nouă reglementare ce înlocuiește radical vechea lege (așa cum era Legea nr. 567/2004), este obligatoriu ca legislația nouă să fie dublată de dispoziții tranzitorii care să armonizeze raporturile născute sub vechea lege cu cele impuse de legea nouă, să evite vidul legislativ, dar și asigure o tranziție etapizată și predictibilă pentru persoanele vizate: grefieri, personal de specialitate, dar și pentru instanțele/ parchetele care trebuie să-și continue activitatea fără sincope.
În opinia Curții, Legea nr. 11/2024 eșuează în a oferi o tranziție coerentă:
- nu prevede o etapizare și o gradualitate a trecerii la noile funcții,
- creează incertitudini cu privire la atribuțiile concrete și la modul de reîncadrare a personalului,
- suprapune reguli vechi și reguli noi, fără să fie clar cum vor fi rezolvate situațiile personale deja existente (grefieri care nu îndeplinesc condițiile noi, grefieri care le îndeplinesc dar nu se regăsesc în noua schemă de posturi, concursuri de reîncadrare etc.).
În plus, Curtea reține că: „Salturile calitative, deși posibile, nu fac altceva decât să demonstreze că regula, într-o societate democratică, o reprezintă gradualitatea evoluțiilor, o succesivitate a acestora la nivelul oricărui domeniu din viața statului.”
Cu alte cuvinte, reforma radicală, „dintr-o dată”, fără reglementări tranzitorii suficient de detaliate și coerente, pune în pericol însăși funcționarea autorității judecătorești și drepturile justițiabililor.
Curtea a subliniat că principiul securității juridice (derivat din art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție) cere ca legea să fie accesibilă și previzibilă și să nu expună destinatarii normei (grefierii, asistenții judecătorilor, justițiabilii etc.) la schimbări bruște sau la confuzii privind statutul ori atribuțiile lor. Or, din analiza concretă a articolelor 256-258 din Legea nr. 11/2024 (normele de punere în aplicare, așa-zis tranzitorii), Curtea a constatat că: nu se stabilește cum exact vor fi transformate vechile funcții (grefier arhivar, registrator etc.) în noile funcții, nu se prevede o perioadă rezonabilă de adaptare, apar dispoziții incomplete, lăsate pe seama unor regulamente secundare încă inexistente, se declanșează riscul de vid legislativ pentru unele atribuții esențiale.
Prin urmare, legea nouă nu numai că nu a stabilit un cadru clar pentru raporturile de muncă (și de carieră) ale grefierilor, dar a creat o reală incertitudine. Curtea atrage atenția că, deși nu reglementează nemijlocit concedieri, legea nouă creează: o veritabilă inseguranță în rândul personalului, riscul ca oamenii să fie reîncadrați pe funcții neclare, cu atribuții insuficient definite și riscul de a nu putea îndeplini cerințele noilor posturi și, în consecință, să li se pună în pericol locul de muncă. Acest fapt a fost considerat o încălcare a principiului securității juridice și a exigențelor minime de previzibilitate pentru cariera persoanelor încadrate în sistemul de justiție.
Deși Curtea a analizat și numeroase critici punctuale (art. 58, 205, 208, 209 etc.), a reținut că principala cauză a neconstituționalității rezidă în lipsa unor dispoziții tranzitorii coerente. Or, aceste norme de trecere de la vechiul la noul sistem sunt absolut vitale pentru ca restul reglementării să poată funcționa.
Prin urmare, Curtea afirmă (paragraful 44) că acest viciu de neconstituționalitate: „(...) are caracter dirimant cu privire la legea în integralitatea sa (...). În lipsa acestei conexiuni între cadrul normativ vechi și cel nou, devin imposibil de conciliat exigențele de securitate juridică (...).”
Concluzia? Legea nr. 11/2024 a fost declarată neconstituțională în ansamblu deoarece defectele sale de concepție (modul de tranziție) compromit întreaga reglementare.
Decizia Curții Constituționale produce un efect specific: pe de o parte, anulează începând cu data publicării sale în Monitorul Oficial toate efectele juridice ale Legii nr. 11/2024, și revitalizează (repune în vigoare) vechea legislație abrogată prin această lege, în speță Legea nr. 567/2004, împreună cu toate celelalte dispoziții abrogate de Legea nr. 11/2024. Prin urmare, în practică, corpul profesional al grefierilor va continua să funcționeze exact ca înainte de apariția Legii nr. 11/2024, pe baza legii anterioare (Legea nr. 567/2004).
Ce prevede noua lege, declarată neconstituțională
Noul statut al grefierilor prevede dreptul la o compensație lunară pentru care nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe achiziționate în timpul carierei. Această compensație se menține chiar și în cazul transferului sau încadrării personalului într-o altă instituție din sistemul de justiție, potrivit legii.
Până acum, grefierii ce nu primeau locuință de serviciu, neavând o locuință personală în localitatea unde lucrau, aveau dreptul la compensarea chiriei. Noua lege extinde însă acest drept, așa cum e în cazul altor categorii de bugetari, la plata ratelor la un credit pentru locuință. Cu alte cuvinte, statul sprijină angajatul să-și cumpere singur locuința în loc să-l sprijine cu plata chiriei, în aceeași limită financiară însă.
Despre ce categorii de personal vorbim, în contextul Legii 11: grefieri judiciari, grefieri de şedinţă şi grefieri principali, grefieri, specialişti IT, specialişti criminalişti şi tehnicieni criminalişti, dar și agenţi procedurali şi şoferi. Totodată, aceeași lege specifică expres că beneficiul se extinde și în cazul personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică.
Personalul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației pentru chirie și care contractează un credit ipotecar/imobiliar pentru achiziționarea sau construirea unei locuințe (sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate) beneficiază de această compensație pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau a contractului respectiv.
Compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată în timpul carierei și nu are caracter salarial, nefiind supusă impozitării. Condițiile de acordare a acestor drepturi vor fi stabilite ulterior, printr-un ordin comun.
Un exemplu de beneficiari ai acestui drept sunt polițiștii, din decembrie 2018. E un aspect ce merită menționat aici apropo de întinderea acestui drept - în cazul polițiștilor, printr-o decizie pronunțată de Înalta Curte, s-a spus că dreptul venit în decembrie 2018 nu se poate extinde și în privința creditelor bancare contractate înainte de data intrării sale în vigoare. Mai exact, cei care aveau credite contractate anterior datei de 9 decembrie 2018 nu vor putea beneficia de compensația pentru plata ratelor parțial sau integral.
Gabriela_raf
Comentarii articol (2)