- Ordinele de protecție provizorii emise de poliție se vor prelungi automat până la soluționarea cererii în instanță, eliminând perioada în care victima rămâne neprotejată.
- Agresorii recidiviști vor primi pedepse cu până la 50% mai mari dacă încalcă în mod repetat ordinele de protecție, față de pedeapsa actuală de 6 luni-5 ani.
- Proiectul legislativ care modifică Legea 217/2003 privind violența domestică a fost adoptat de Senat pe 27 septembrie 2025, cu amendamente suplimentare.
- Modificările vizează întărirea protecției victimelor și sancționarea mai severă a agresorilor, oferind exemple practice de aplicare a noilor prevederi.
1. Prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu
Una dintre modificările propuse stabilește că, în situația în care poliția emite un ordin de protecție provizoriu într-un caz de urgență și îl înaintează instanței pentru confirmare, acesta nu va mai expira automat după cinci zile (n.r. cum prevede în prezent legea), ci se va prelungi de drept până la soluționarea cererii în primă instanță. Astfel, s-ar evita ca victima să rămână neacoperită de nicio măsură de protecție în perioada dintre expirarea ordinului provizoriu și decizia instanței.
Un exemplu practic al modului în care această modificare ar putea funcționa, dacă va fi adoptată, este situația Mariei (n.r. nume fictiv), victimă a violenței din partea fostului partener. Poliția intervine, emite un ordin de protecție provizoriu valabil cinci zile și îl transmite instanței pentru confirmare. În prezent, dacă instanța nu se pronunță în acest interval, ordinul expiră, iar agresorul ar putea reveni în apropierea victimei. Potrivit propunerii legislative, ordinul s-ar prelungi de drept până la soluționarea cererii, iar agresorul ar fi notificat oficial că trebuie să respecte în continuare măsurile impuse.
2. Sancțiuni mai dure pentru agresorii recidiviști
Proiectul introduce, de asemenea, o agravare a regimului sancționator pentru persoanele care încalcă în mod repetat măsurile dispuse prin ordinul de protecție sau prin ordinul de protecție provizoriu. Mai exact, se propune că, dacă persoana a mai săvârșit anterior o astfel de infracțiune, limitele speciale ale pedepsei vor fi majorate cu jumătate. În prezent, încălcarea ordinului de protecție se pedepsește cu închisoare de la șase luni la cinci ani.
Să luăm un alt exemplu: un agresor care a încălcat în trecut un ordin de protecție și, după emiterea unui nou ordin, comite din nou aceeași faptă, de pildă, se apropie de victimă sau o contactează, deși are interdicție. În prezent, legea prevede aceeași pedeapsă, indiferent dacă este prima abatere sau o recidivă. Dacă proiectul legislativ va fi adoptat, instanța va putea aplica o sancțiune mai dură tocmai pentru a descuraja astfel de comportamente repetate.
3. Posibilitatea formulării unei noi cereri după expirarea ordinului de protecție
O altă modificare propusă vizează posibilitatea ca, după expirarea unui ordin de protecție, nu doar persoana protejată (n.r. așa cum prevede legea în forma actuală), ci și reprezentantul unui furnizor de servicii sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, acreditat potrivit legii, să poată solicita emiterea unui nou ordin, cu acordul victimei, atunci când există indicii că viața, integritatea fizică sau libertatea acesteia ar fi puse în pericol în absența unei astfel de măsuri.
4. Evaluarea riscului de recidivă la revocarea ordinului
În ceea ce privește revocarea ordinului de protecție, proiectul legislativ propune flexibilizarea evaluării riscului de recidivă. În prezent, una dintre condițiile pentru revocare este existența unei evaluări efectuate de serviciul de probațiune, care să ateste că agresorul nu mai prezintă un pericol real pentru victimă sau pentru membrii familiei acesteia.
Concret, prin modificarea propusă, se introduce o soluție suplimentară pentru situațiile în care serviciul de probațiune nu a efectuat o astfel de evaluare. În acest caz, instanța va putea aprecia direct, pe baza probelor din dosar, dacă riscul de recidivă este suficient de scăzut și dacă agresorul nu mai reprezintă un pericol.
5. Victimele violenței domestice nu vor mai putea renunța la judecarea cererii pentru ordinul de protecție sau la plângerea penală, în anumite cazuri
Forma votată la Senat s-a introdus posibilitatea ca victima să nu mai poată opri procesul privind ordinul de protecție atunci când acesta a fost cerut de procuror sau de altă autoritate în numele ei.
Mai mult, s-a propus ca articolul 158 din Codul Penal, care reglementează retragerea plângerii prealabile, să fie completat cu o prevedere nouă. Aceasta stabilește că, în cazul infracțiunilor de lovire sau alte violențe și de vătămare corporală din culpă comise asupra unui membru de familie (art. 193 și art. 196 din Codul Penal), retragerea plângerii penale nu mai produce efecte.
Atenție! Conform Codului Penal, prin membru de familie se înţelege:
- ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude;
- soţul;
- persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.
Dacă proiectul va intra în vigoare, autoritățile vor putea continua urmărirea penală chiar dacă victima își retrage plângerea, scopul fiind acela de a împiedica închiderea dosarelor de violență domestică în urma presiunilor exercitate asupra persoanelor vătămate.
Anul 2025 a început cu peste 40.000 de cazuri de violență domestică
Conform notei de fundamentare care însoțește inițiativa legislativă, în primele patru luni ale anului 2025, poliția a intervenit în peste 40.000 de cazuri de violență domestică. Au fost emise aproape 8.000 de ordine de protecție și ordine provizorii, însă au fost înregistrate peste 1.900 de infracțiuni privind nerespectarea acestor măsuri.
În 726 dintre cazuri, agresorii au fost obligați să poarte brățara electronică, ca metodă de monitorizare, iar în peste 1.000 de situații, instanțele au confirmat necesitatea prelungirii măsurilor provizorii prin emiterea unor ordine de protecție.
De asemenea, datele arată că 57% dintre infracțiunile de violență domestică sunt încadrate la „lovire sau alte violențe”.
Pe fondul acestor date, inițiatorii proiectului (mai mulți parlamentari PNL) susțin că modificările propuse sunt necesare pentru a consolida mecanismele de protecție a victimelor, a clarifica procedurile aplicabile și a permite intervenții mai ferme în cazurile de recidivă.
Atenție! Pentru a se aplica, propunerea legislativă trebuie votată și de Camera Deputaților, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.
avocatnet.ro
Comentarii articol (3)