- Proiectul legislativ propune asistență juridică obligatorie și gratuită pentru victime și agresori, precum și consiliere psihologică obligatorie pentru agresori în cazurile de violență domestică.
- Autoritățile locale vor avea obligația de a contacta victima în termen de 3 zile de la emiterea ordinului de protecție și cu 14 zile înainte de expirarea acestuia pentru informare.
- În caz de recidivă, durata ordinului de protecție poate fi extinsă până la 24 de luni, iar cererea poate fi depusă și la judecătoria de unde au fost comise actele de violență.
- Statisticile arată o creștere alarmantă a cazurilor de violență domestică, cu 28.983 dosare pentru emiterea ordinelor de protecție în 2024 și 40.030 cazuri raportate în primele patru luni din 2025.
Concret, proiectul legislativ aduce completări și modificări Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenței domestice și Legii nr.26/2024 privind ordinul de protecție.
Una dintre cele mai importante modificări prevede că, atât victima, cât și agresorul să poată beneficia de asistență juridică obligatorie și gratuită.
Proiectul mai prevede și că, în scopul îndeplinirii atribuțiilor de informare, autoritățile administrației publice locale vor avea obligația de a contacta victima, în termen de trei zile de la emiterea ordinului de protecție, precum și la expirarea măsurilor de protectie, în vederea asigurării exercitării dreptului la informare al victimelor violenţei domestice, inclusiv cu privire la posibilitatea prelungirii ordinului de protecţie, potrivit competentelor ce le revin.
Cu cel puțin 14 zile anterioare expirării duratei pentru care a fost emis ordinul de protecţie, autoritățile administrației publice locale vor avea obligaţia de a contacta victimă pentru a o informa cu privire la dreptul acesteia de a solicita prelungirea ordinului de protecţie, în cazul în care motivele emiterii acestuia subzistă sau au în cazul în care au apărut motive noi.
Mai mult, proiectul propune că, odată cu emiterea ordinului de restricție, instanța să dispună în mod obligatoriu ca agresorul să urmeze consiliere psihologică sau psihoterapie. În prezent, legea prevede doar posibilitatea instanței de a dispune o astfel de obligație.
La fel, în cazul în care împotriva unui agresor a fost emis un ordin de protecţie care a expirat prin ajungere la termen, durata măsurilor dispuse printr-un ordin de protecţie emis în termen de cinci ani de la expirarea celui anterior se va stabili de judecător, fără a putea depăşi 24 luni de la data emiterii acestuia. Dispoziția se va aplica indiferent de identitatea victimei (fie ea aceeași sau alta).
De asemenea, proiectul prevede ca cererea de emitere a ordinului de protecție să poată fi depusă și la judecătoria de pe raza teritorială unde au fost comise actele de violență, nu doar la cea corespunzătoare domiciliului sau reședinței victimei, cum este prevăzut în prezent.Mai mult, se propune dispozitivul hotărârii prin care se admite cererea de emitere a ordinului de protecție să fie transmisă, în cel mult cinci ore de la pronunțare, și reprezentantului autorității sau structurii competente din cadrul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în domeniul protecției victimelor violenței domestice. În prezent, acest document este comunicat structurilor Poliției Române de pe raza domiciliului victimei și/sau a agresorului, precum și Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
În final, proiectul introduce posibilitatea ca, la expirarea duratei măsurilor de protecție, atât persoana protejată, cât și reprezentantul său legal să poată solicita emiterea unui nou ordin de protecție, în situația în care există indicii că, fără aceste măsuri, viața, integritatea fizică ori psihică sau libertatea ar fi puse în pericol.
La expirarea duratei măsurilor de protectie, cererea de emitere a unui nou ordin de protectie va putea fi introdusă în numele victimei şi de către:
- procuror;
- reprezentantul autorității sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecției victimelor violenţei
- domestice;
- reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, acreditați conform legii, cu acordul victimei.
Datele Ministerului Justiției arată că în anul 2023 au fost înregistrate 23.765 de dosare având ca obiect emiterea ordinului de protecție, iar în 2024 numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la 28.983. Conform Poliției Române, doar în primele patru luni ale anului 2025 au fost raportate 40.030 de cazuri de violență domestică, dintre care 19.984 în mediul urban și 20.046 în mediul rural. În aceeași perioadă au fost emise 3.788 de ordine de protecție provizorii, iar instanțele au confirmat 1.464 dintre ele prin transformarea în ordine de protecție definitive. În total, instanțele au emis 4.160 de ordine de protecție.
„Aceste cifre confirm ă persistenţa fenomenului şi subliniază necesitatea introducerii unor măsuri suplimentare, menite să asigure continuitatea protecţiei, informarea victimelor şi îmbunătăţirea cooperării interinstitutionale”, se subliniază în nota de fundamentare.
Anul acesta au fost depuse la Senat mai multe proiecte legislative care vizează extinderea protecției pentru victimele violenței domestice, înăsprirea sancțiunilor aplicate agresorilor recidiviști și introducerea scutirii de taxe judiciare de timbru în cazurile de divorț și partaj pentru victimele violenței în familie.
Aceste inițiative legislative par să vină pe fondul presiunii generate de numărul tot mai mare de femicide din România, care în septembrie 2025 a ajuns la 41.
Proiectul legislativ a fost inițiat de un grup de deputați și senatori USR, alături de câțiva parlamentari din partea UDMR.
Atenție! Pentru a se aplica, propunerea legislativă trebuie adoptată de Parlament, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)