avocatnet.ro 
Despre efectele la care ne putem aștepta în perioada următoare ne-a vorbit Diana Hadăr (foto jos), Tax Director la KPMG România.
1. avocatnet.ro: Ce impact estimați că ar putea avea, pentru afaceri, persoane obișnuite și Guvern, majorările recente de TVA?
Diana Hadăr: Majorările recente ale cotelor de TVA au potențialul de a produce efecte semnificative în întreaga economie, cu implicații directe și indirecte pentru mediul de afaceri, consumatori și finanțele publice. Da, scopul principal declarat al măsurii este creșterea veniturilor bugetare. Pe de altă parte, însă, nu putem ignora efectele colaterale, în special într-un context economic deja marcat de presiuni inflaționiste și incertitudini fiscale. Să o luăm pe rând.
Pentru companii, măsura va însemna provocări operaționale și presiuni pe profitabilitate. Din perspectiva mediului de afaceri, impactul imediat al modificării cotelor de TVA vine din adaptarea rapidă a sistemelor contabile și a fluxurilor operaționale. Sunt ajustări care necesită timp, resurse suplimentare și, în multe cazuri, suport tehnologic specializat. Totodată, creșterea TVA determină, în mod firesc, o scumpire a bunurilor și serviciilor - fenomen care poate duce la scăderea cererii, în special în sectoarele care furnizează produse considerate neesențiale. Apoi sunt cazuri ale unor companii din sectoare cu concurență ridicată sau cu o sensibilitate la preț ce se pot confrunta cu erodări ale marjelor de profit, pentru că acestea au dificultăți în împărțirea costului suplimentar cu consumatorii.
Pentru consumatori, măsura înseamnă scăderea puterii de cumpărare. O majorare a TVA se traduce, în cele mai multe cazuri, prin creșterea prețurilor la nivelul întregii economii. Puterea de cumpărare este astfel afectată, în special în rândul gospodăriilor cu venituri mici, care sunt nevoite să-și ajusteze semnificativ cheltuielile curente. Această presiune suplimentară asupra consumului intern contribuie nu doar la scăderea calității vieții, ci și la reducerea cererii agregate - un factor esențial în menținerea ritmului de creștere economică. În plus, într-un context inflaționist, creșterea TVA poate amplifica așa-numita spiralare a prețurilor (o creștere generează o alta), complicând eforturile de stabilizare macroeconomică.
Pentru stat, da, măsura poate aduce venituri bugetare în creștere, dar ele vin împreună cu riscuri sociale și economice. Din perspectiva administrației publice, un TVA majorat contribuie la creșterea încasărilor bugetare, oferind astfel un instrument eficient -- cel puțin pe termen scurt -- pentru reducerea deficitului fiscal. Într-un context de consolidare bugetară, aceasta poate părea o soluție logică.
Totuși, eficiența unei astfel de măsuri trebuie cântărită în raport cu impactul economic general. Scăderea consumului -- până la urmă motorul principal al creșterii --, potențiala reducere a investițiilor și tensiunile sociale generate de creșterea costului vieții sunt tot atâtea consecințe care pot anula, parțial sau total, beneficiile fiscale anticipate. În plus, TVA este un impozit regresiv, ceea ce înseamnă că afectează disproporționat persoanele cu venituri mai mici - un aspect care poate genera critici în plan social și politic.
2. avocatnet.ro: Ce domenii de activitate credeți că ar putea fi cele mai afectate de majorările de TVA și de ce?
Diana Hadăr: Majorările recente ale TVA afectează întreaga economie, iar impactul variază semnificativ de la un sector la altul. Cele mai vulnerabile industrii sunt cele care vând direct către consumatorul final sau cele în care prețul joacă un rol esențial în decizia de achiziție. Dacă privim mai în detaliu, retailul este unul dintre cele mai expuse sectoare, pentru că, dincolo de șocul economic, modificările au fost operate atât la cota redusă, cât și la cea standard de TVA, inducând companiilor numeroase incertitudini referitoare la cota corectă ce trebuie aplicată. În plus, acestea au făcut eforturi semnificative pentru actualizarea sistemelor de gestiune, facturare și vânzare.
În mod direct, TVA-ul aplicat produselor de larg consum determină scumpirea acestora, afectând imediat puterea de cumpărare a populației. Într-un context inflaționist, efectul este amplificat, ceea ce ar putea duce la scăderea vânzărilor și, implicit, la afectarea cifrei de afaceri a companiilor din retail. Industria alimentară și sectorul HoReCa resimt, de asemenea, un impact major. Clienții reacționează rapid la creșteri de prețuri, ceea ce poate conduce -- și aici -- la scăderea volumului de consum și la diminuarea marjelor de profit. Sectorul construcțiilor și imobiliarelor este afectat în principal prin majorarea TVA aplicabilă locuințelor. O creștere de preț, chiar și marginală, poate descuraja potențialii cumpărători și încetini ritmul proiectelor aflate în derulare, într-un moment în care piața imobiliară este deja sub presiune.
În concluzie, sectoarele cele mai afectate sunt cele în care consumatorul final suportă direct impactul TVA-ului și unde elasticitatea cererii este ridicată. Pe termen scurt, acestea pot înregistra scăderi de vânzări, presiuni asupra rentabilității și, în cazurile extreme, restructurări operaționale sau reduceri de personal.
Diana Hadăr: Majorările recente ale TVA afectează întreaga economie, iar impactul variază semnificativ de la un sector la altul. Cele mai vulnerabile industrii sunt cele care vând direct către consumatorul final sau cele în care prețul joacă un rol esențial în decizia de achiziție. Dacă privim mai în detaliu, retailul este unul dintre cele mai expuse sectoare, pentru că, dincolo de șocul economic, modificările au fost operate atât la cota redusă, cât și la cea standard de TVA, inducând companiilor numeroase incertitudini referitoare la cota corectă ce trebuie aplicată. În plus, acestea au făcut eforturi semnificative pentru actualizarea sistemelor de gestiune, facturare și vânzare.În mod direct, TVA-ul aplicat produselor de larg consum determină scumpirea acestora, afectând imediat puterea de cumpărare a populației. Într-un context inflaționist, efectul este amplificat, ceea ce ar putea duce la scăderea vânzărilor și, implicit, la afectarea cifrei de afaceri a companiilor din retail. Industria alimentară și sectorul HoReCa resimt, de asemenea, un impact major. Clienții reacționează rapid la creșteri de prețuri, ceea ce poate conduce -- și aici -- la scăderea volumului de consum și la diminuarea marjelor de profit. Sectorul construcțiilor și imobiliarelor este afectat în principal prin majorarea TVA aplicabilă locuințelor. O creștere de preț, chiar și marginală, poate descuraja potențialii cumpărători și încetini ritmul proiectelor aflate în derulare, într-un moment în care piața imobiliară este deja sub presiune.
În concluzie, sectoarele cele mai afectate sunt cele în care consumatorul final suportă direct impactul TVA-ului și unde elasticitatea cererii este ridicată. Pe termen scurt, acestea pot înregistra scăderi de vânzări, presiuni asupra rentabilității și, în cazurile extreme, restructurări operaționale sau reduceri de personal.
| Citește și: |
3. avocatnet.ro: Ce s-a întâmplat data trecută când s-a majorat în România cota generală de TVA?
Diana Hadăr: Cea mai semnificativă majorare a cotei generale de TVA în România a avut loc în iulie 2010, când aceasta a crescut de la 19% la 24%. Măsura a fost adoptată de Guvernul României în cadrul unui pachet de austeritate destinat reducerii deficitului bugetar, în contextul crizei economice globale. Prognoza inițială pentru creșterea economică în 2010 era de 1,5%. În realitate, majorarea cotei TVA a generat un efect de contractare a economiei. Consumul populației a scăzut, inflația a crescut, iar economia a intrat în recesiune. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, PIB-ul României a înregistrat în 2010 o scădere de 1,6%, comparativ cu anul anterior.
Discuțiile pe care le-am avut la acel moment cu clienții noștri indicau faptul că au fost nevoiți să ia în calcul restructurarea locurilor de muncă, ca urmare a scăderii vânzărilor și a reducerii marjei de profitabilitate. Deși scopul majorării cotei TVA era creșterea veniturilor bugetare, pe termen scurt efectul a fost opus, economia înregistrând un declin, iar veniturile suplimentare generate de TVA fiind parțial compensate de reducerea consumului și creșterea evaziunii fiscale.
4. avocatnet.ro: Făcând abstracție de situația României, ce arată experiențele anterioare ale altor state din UE că se întâmplă când cota generală de TVA este crescută?
Diana Hadăr: Deși nu am realizat o analiză detaliată asupra fiecărei țări membre, considerăm că efectele menționate anterior, în ceea ce privește impactul asupra economiei, consumatorului și bugetului de stat, sunt evidente și previzibile, nefiind specifice doar României, ci valabile la nivel general. Deși majorarea TVA poate conduce la creșterea veniturilor statului, aceasta are, de regulă, un efect de încetinire a ritmului creșterii economice, reducând, totodată, dinamica creșterii PIB-ului, consumului și chiar a veniturilor provenite din TVA.
ContSters70098