Noul plafon național de scutire de TVA: La determinarea cifrei de afaceri NU se mai includ operațiunile pentru care locul e în străinătate

Regimul național de scutire de TVA a suferit modificări majore la 1 septembrie 2025, așa cum reiese din prevederile OG 22/2025. Astfel, dincolo de majorarea plafonului național de scutire de TVA de la 300.000 la 395.000 lei, s-a schimbat și modul de calcul al cifrei de afaceri anuale (art. I pct. 11).

Concret, cifra de afaceri este constituită doar din operațiuni care au locul în România și au fost eliminate din calcul operațiunile rezultate din activități economice pentru care locul livrării sau prestării se consideră ca fiind în străinătate (dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România).

De ce s-a făcut această excludere? Deoarece regimul de scutire de TVA a fost extins - acesta poate fi aplicat în România și de firmele din alte state din UE, iar firmele din România pot să-l aplice și în alte state din UE. Automat, acum există și un al doilea plafon ce trebuie urmărit, unul de 100.000 euro, în cazul celor care au afaceri dincolo de granițele țării de stabilire.

Mai precis, o persoană impozabilă stabilită în România poate aplica regimul de scutire de TVA în alte state membre ale UE dacă îndeplinește următoarele condiții de bază:

• cifra de afaceri anuală la nivelul UE a respectivei persoane impozabile nu depășește 100.000 euro în anul în care solicită acordarea scutirii și în anul calendaristic precedent; cifra de afaceri anuală la nivelul UE înseamnă valoarea totală anuală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii, exclusiv TVA, efectuate de o persoană impozabilă pe teritoriul UE în decursul unui an calendaristic;
• valoarea livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate în statul membru al UE în care persoana impozabilă intenționează să aplice scutirea nu depășește plafonul de scutire de TVA valabil în acel stat membru.

Iar o persoană impozabilă stabilită în alt stat membru al UE poate aplica regimul de scutire de TVA în România (pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în România) dacă îndeplinește următoarele condiții de bază:

• cifra de afaceri anuală la nivelul UE a respectivei persoane impozabile nu depășește 100.000 euro în anul în care solicită acordarea scutirii și în anul calendaristic precedent;
• valoarea livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate în România nu depășește plafonul de scutire de TVA de 395.000 lei în anul în care se solicită acordarea scutirii și în anul calendaristic precedent.

Iată cum s-au modificat, după apariția OG 22/2025, alineatele 1 și 2 de la articolul 310 din Codul fiscal:

Forma veche: „(1) Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 88.500 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b). (2) Cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere, a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România conform art. 297 alin. (4) lit. b), a operațiunilor scutite cu drept de deducere și, dacă nu sunt accesorii activității principale, a operațiunilor scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) și f). Prin excepție, nu se cuprind în cifra de afaceri prevăzută la alin. (1), dacă sunt accesorii activității principale, livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, și livrările de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă.”

Forma nouă: „(1) Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b). (2) Cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere, a operațiunilor scutite cu drept de deducere și, dacă nu sunt accesorii activității principale, a operațiunilor scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) și f), cu locul în România. Prin excepție, nu se cuprind în cifra de afaceri prevăzută la alin. (1) livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, și cesiunea/transferul de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă.”

Notă: Informații mai multe despre noutățile privind regimul de scutire de TVA și înregistrarea în scopuri de TVA pot fi găsite în secțiunea referitoare la OG 22/2025.