Consultanța fiscală și prevenirea spălării banilor: Strategia de urmat pe termen mediu și lung

„Prevenirea durabilă a riscurilor de spălare a banilor nu se limitează la acțiunile imediate, ci presupune dezvoltarea unui cadru solid de conformitate, capabil să se adapteze permanent evoluțiilor legislative și tipologiilor emergente de risc. Pentru consultanții fiscali, acest obiectiv implică nu doar respectarea cerințelor actuale, ci și anticiparea modificărilor viitoare și adoptarea unor standarde profesionale ridicate”, a subliniat, într-un interviu recent pentru avocatnet.ro, Adela Nuță, Managing Associate la Baciu Partners.

Raportul de evaluare sectorială publicat recent de ONPCSB, în colaborare cu Camera Consultanților Fiscali, pentru activitatea de consultanță fiscală poate fi parcurs integral la adresa de aici. Principalele riscuri din domeniul consultanței fiscale sunt prezentate aici.

Astfel, iată care sunt principalele recomandări ale Adelei Nuță, pe termen mediu și lung, pentru consultanții fiscali.

1. Instruirea pe termen lung și audituri interne periodice: „Un prim element esențial îl reprezintă consolidarea formării și conștientizării profesionale, inclusiv prin instruire continuă în domeniul AML/KYC („Anti Money Laundering”, adică prevenirea și combaterea spălării banilor, și „Know Your Customer”, adică cunoașterea clientelei - n. red.), similară programelor implementate pentru auditorii financiari, cu acces la ghiduri actualizate și exemple de tipologii relevante. Îmbunătățirea controlului intern, inclusiv desemnarea unui responsabil cu conformitatea, efectuarea de audituri periodice și verificarea în sistem dual a tranzacțiilor sensibile contribuie direct la reducerea vulnerabilităților.”

2. Actualizarea constantă a documentației interne și digitalizarea: „La fel de importantă este actualizarea constantă a procedurilor interne și a ghidurilor de bune practici, în special în privința proceselor KYC, listelor de jurisdicții cu risc și indicatorilor de suspiciune. Integrarea soluțiilor tehnologice, precum screeningul automat al clienților și monitorizarea continuă a tranzacțiilor, alături de stocarea securizată a datelor, oferă o protecție suplimentară și facilitează trasabilitatea.”

3. Schimbul de informații: „Nu în ultimul rând, schimbul continuu de informații cu autoritățile competente și cu organismele profesionale, precum și implicarea în inițiative sectoriale de cooperare, sporesc capacitatea de identificare și contracarare a schemelor complexe de spălare a banilor, asigurând astfel o reziliență sporită pe termen lung.”