avocatnet.ro 
- Inflația în România a ajuns la 8,5% în august 2025, mult peste media europeană de 2,4%, apropiindu-se de pragul psihologic de 10%, cu creșteri semnificative din iulie.
- Creșterea inflației se datorează în principal eliminării plafonării facturilor la energie electrică din iulie 2025, prețurile la electricitate crescând cu 66% în august.
- BNR anticipează că inflația va atinge aproximativ 8,8% până la finalul anului, dar va scădea la 3,4% până în iulie 2026, deși șocul inițial nu se va repeta.
- Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungită până la 31 martie 2026, iar eliminarea acesteia ar putea compromite prognozele BNR de scădere a inflației.
Inflația anuală în România a ajuns la 8,5% în luna august 2025, mult peste media europeană de 2,4% și comparativ cu celelalte state din regiune. În timp ce inflația în Bulgaria era de 3,5% sau în Ungaria de 4,2%, România se apropia cu pași repezi de pragul psihologic de 10%.
Media lunară a inflației în ultimele 12 luni a fost de 5,6% în țara noastră, însă începând cu iulie prețurile au început să crească semnificativ. Prima dată, inflația a ajuns la 6,6% în iulie, iar apoi la 8,5% în august. De precizat că nu toate prețurile au crescut cu 8,5%, unele chiar au scăzut, precum e cazul cartofilor (-10%) sau zahărului (-2,6%).
Valoarea de 8,5% reprezintă o creștere generală a prețurilor, în care intră creșterea prețurilor la energie, vehicule, servicii de telefonie, alimente etc.. Fiecare serviciu sau bun are o anumită pondere în rata finală a inflației: alimentele și transportul au ponderea cea mai ridicată, deoarece ne folosim zilnic de ele, însă hainele au o pondere mult mai scăzută pentru că nu cumpărăm în fiecare zi o bluză nouă.
Creșterea de 8,5% se datorează, în principal, eliminării schemei de plafonare a facturilor la energie electrică pentru persoanele fizice, începând cu luna iulie 2025. Doar în luna august, prețurile la energie electrică au crescut cu 66%, de 33 ori media înregistrată la nivel european. Creșterea este ridicată și pentru statele din regiune, Bulgaria înregistrând o inflație la energia electrică de 11%, Croația la fel, în timp ce Ungaria se situa în jurul valorii de 1%.
Atât Banca Națională a României (BNR), cât și politicienii ne reasigură că inflația la energie electrică este trecătoare și că în momentul de față resimțim efectele plafonării îndelungate. Conform ultimei prognoze, BNR anticipează o inflație de aproximativ 8,8% până la finalul anului, doar ca mai apoi să ajungă la 3,4% în iulie 2026.
Scăderea de la 8,6% la 3,4% pare greu de imaginat în momentul de față, dar nu trebuie să uităm că prețurile la energie electrică au crescut cu 66% din cauza unui șoc. Acel șoc nu se repetă în fiecare zi și, dacă ne uităm pe datele actuale, observăm că în timp ce inflația anuală a energiei electrice este în jur de 66%, cea lunară față iulie este de 2,56%.
Problema inflației nu este doar la prețul energiei electrice, ci și la acele alimente unde, în ciuda plafonării adaosului comercial la anumite produse, timp de 26 de luni, prețul a crescut considerabil. În ultimul raport privind inflația al BNR, economiștii descriau situația îngrijorătoare a schimbărilor climatice care au alterat potențialul fertil al solului:
„Principalul factor explicativ a fost reprezentat de condițiile meteorologice adverse (ninsori în aprilie, ploi abundente în mai și secetă în iunie), cu efect negativ în special asupra producției de fructe, atât la nivel local, cât și pe plan european.”
Prețul legumelor și al fructelor s-a majorat semnificativ, mult peste inflația generală, iar în luna august fructele proaspete au fost cu 42% mai scumpe față de aceeași perioadă a anului trecut.
Problema inflației alimentare este și mai delicată, deoarece în luna octombrie se împlinesc 26 de luni de la plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură venită să protejeze consumatorii în perioade de crize. La final de septembrie, prin ordonanță de urgență, s-a decis prelungirea pentru a șasea oară a perioadei de limitare a acestor adaosuri - termenul a fost împins acum până la 31 martie 2026.
Presiunile privind ridicarea acestei plafonări există, iar în ultimele săptămâni coaliția de guvernare s-a confruntat cu un scandal monstru în contextul în care o parte a politicienilor doresc să renunțe la plafonare, în timp ce alții au susținut continuarea ei. Cert este că dacă s-ar fi renunțat la plafonare în octombrie, inflația alimentară ar fi fost și mai mare decât este în prezent. Este evident că la un moment dat se va renunța la această politică pe fondul presiunilor venite din piață, iar în acel moment inflația alimentară, probabil, va crește semnificativ.
Dacă prelungirea plafonării din octombrie va fi ultima, atunci începând cu aprilie 2026 urmează să vedem creșteri la nivelul inflației alimentare. Dincolo de problema costului de trai, o accelerare a inflației din acel moment ar strica complet prognoza BNR, care anticipează o revenire a inflației în jurul valorii de de 3,4% începând cu luna iulie 2026. Problema se agravează deoarece există șanse considerabile ca BNR să nu reducă rata dobânzii de referință dacă observă că prețurile în continuare sunt „sticky” și refuză să scadă.
În prezent, dobânda de referință este de 6,5%, iar din 2024 nu a mai fost schimbată, în principal din cauza inflației. Menținere dobânzii de referință la un nivel ridicat afectează împrumuturile, atât ale consumatorilor, cât și ale companiilor. Orice creștere a dobânzii de referință este menită să facă creditarea mai scumpă și să descurajeze consumul. Când banca centrală anticipează că economia „s-a încins”, apasă pedala pentru a o înfrâna cu dobânzii mai ridicate.
În România a funcționat parțial, mai ales în perioada de după invazia din Ucraina (februarie 2022), când BNR a ridicat treptat rata dobânzii de referință din cauza creșterii accelerate a prețurilor. Creșterea creditelor de consum a încetinit, la fel și a celor pentru locuințe. Pentru un moment, în perioada aprilie 2023 – ianuarie 2024, valoarea totală a creditelor pentru locuințe acordate populației a scăzut. Tendința și-a revenit începând cu ianuarie 2024, fiind în continuă creștere ajungând la aproape 7% în august 2025. Altfel spus, valoarea creditelor totale ale populației luate pentru a-și cumpăra case sau apartamente a crescut cu 7% față de aceeași lună a anului trecut. Creditele pentru consum au încetinit, iar nivelul total al acestora a fost chiar mai mic în luna august 2025 decât în luna precedentă.
Problema cu care se confruntă lucrătorii acum nu este doar de creștere a prețurilor, dar de înghețare a salariilor, cel puțin în sectorul bugetar. Comisia Națională de Prognoză anticipa o creștere a câștigului salarial real cu 1,3% în prognoza de primăvară, doar pentru a o reduce la -0,4% în ultimele săptămâni. În medie, lucrătorul român va pierde 0,4% din puterea de cumpărare în 2025.
În ceea ce privește salariile din sectorul public situația este și mai îngrijorătoare. Nu doar că salariile au fost înghețate în 2025, dar o parte din sporuri au fost tăiate (plafonarea sporului pentru condiții la 300 de lei), modalitatea de acordare a voucherelor de vacanță a fost și ea revizuită astfel încât mai puțini bugetari să le primească, iar condițiile pentru acordarea indemnizației de hrană au fost înăsprite. Câștigul salarial al unui bugetar este astăzi mai mic decât era în luna octombrie 2024, fapt care trage și mai mult în jos câștigul salarial real al acestuia.
Problema pentru bugetari se agravează, deoarece o nouă lege a salarizării își va produce efectele doar începând cu momentul în care deficitul bugetar va ajunge sub valoarea de 5%. Conform planului bugetar-structural pe termen mediu al Ministerului Finanțelor, acest moment ar fi trebuit să fie 2028, doar că România a ratat major cu 1,4% ținta deficitului pe 2024 și riscă să o rateze cu 2,1% pe cea pe 2025.
Aceste „ratări” riscă să mențină nivelul deficitului la un nivel ridicat și să amâne orice creștere salarială a bugetarilor cu încă câțiva ani. Implicațiile sunt majore, deoarece riscă să creeze o situație similară anilor de după criza din 2012, când personalul medical, din cauza salariilor scăzute, emigra către țările din Vest.
Problema nu este, însă, doar la nivelul consumatorilor, ci și în rândul companiilor care, pentru prima dată în ultimii ani se declară profund pesimiste. În fiecare lună, indicatorul privind sentimentul economic (ESI) măsoară nivelul de încredere al companiilor din mai multe sectoare. În România, în luna septembrie 2025, indicatorul ESI a ajuns la 94,2 după ce în luna august coborâse la 94,4. Orice valoare sub 100 reprezintă o scădere a încrederii privind economia pe viitor.
Față de media europeană, încrederea în economie rămânea pe un teritoriu negativ în ultimii 2 ani, doar că de la începutul verii situația s-a deteriorat masiv. Pentru prima dată, începând cu luna iulie, rolurile s-au inversat, economia europeană încercând ușor să-și recapete nivelul de optimism, în timp ce în rândul României s-a afundat profund.
Cu inflația aproape de 10%, cele 10 grafice prezentate mai sus sunt menite să ofere claritate privind problemele cu care se confruntă România. Datele există, dar important este să se comunice cu oamenii de rând, care sunt cel mai profund afectați de aceste creșteri de prețuri. Nu este problema doar de o creștere a costului de trai, dar de o alunecare înspre extrema-dreaptă, care astăzi se cațără pe un discurs anti-inflaționist, dar care mâine ajunge să limiteze libertățile individuale.
Notă: În articol referirea se face la IAPC - Indicii armonizați ai prețurilor de consum - pentru a facilita o comparație cu celelalte țări.
Anyme25 
otto2007