Ordinul MTI 1.901/2025, aflat deja în vigoare, vizează modificarea anexei unui ordin din 2012, pentru introducerea unor noi Linii directoare privind siguranța rutieră, adaptând astfel legislația națională la directivele Uniunii Europene, mai exact la Directiva 2008/96/CE.
Astfel, pentru drumurile aflate în faza de proiectare, primul mecanism aplicat este evaluarea de impact asupra siguranței rutiere (EISR), realizată ca parte integrantă a studiului de prefezabilitate.
Acest proces analizează impactul alternativelor propuse asupra siguranței, compară opțiunile (inclusiv prin analiza cost–beneficiu) și se finalizează cu un raport care trebuie să indice considerentele de siguranță rutieră ce au contribuit la alegerea soluției finale. Evaluarea ia în considerare factori precum utilizatorii vulnerabili (pietoni, bicicliști, motocicliști), alegerea traseelor și efectele asupra rețelelor existente.
Raportul EISR trebuie să conțină un set de măsuri de remediere pe care investitorul are obligația de a le pune în aplicare imediat după rămânerea definitivă a concluziilor.
Ulterior, pe parcursul dezvoltării proiectului, trebuie efectuat auditul de siguranță rutieră. Acesta se finalizează cu un raport de audit și se realizează în mod obligatoriu în patru etape:
-
studiul de fezabilitate,
-
proiectul tehnic și detaliile de execuție,
-
etapa anterioară recepției la terminarea lucrărilor,
-
etapa imediat următoare dării în exploatare a drumului respectiv.
Conform reglementării, raportul de audit cuprinde patru capitole corespunzătoare fiecărui stadiu și trebuie să includă un set de măsuri de remediere a problemelor constatate. Criteriile de audit trebuie să prevadă analiza profilului transversal, lizibilitatea semnalizării și adaptarea sistemelor de restricționare (precum parapetele de siguranță), pentru a evita pericolele la care sunt expuși utilizatorii vulnerabili. Măsurile de remediere din raportul de audit trebuie implementate înainte de finalizarea stadiului auditat.
În faza de exploatare, gestionarea siguranței se realizează prin inspecții regulate și specifice, care se vor efectua obligatoriu pe drumurile publice o dată la trei ani, având ca scop identificarea deficiențelor ce pot fi remediate prin lucrări de întreținere.
Raportul acestor inspecții va conține un set de dispoziții obligatorii pentru administratorul drumului inspectat. De asemenea, Autoritatea Rutieră Română efectuează inspecții cu prioritate pe tronsoanele rutiere identificate, prin evaluarea rețelei, ca având un nivel scăzut de siguranță și un potențial ridicat de îmbunătățire.
Aceste inspecții se axează pe elemente precum vizibilitatea, coerența iluminatului și a marcajelor rutiere, rugozitatea părții carosabile și facilitățile destinate pietonilor și bicicliștilor. Administratorul drumurilor naționale trebuie să elaboreze anual un plan de măsuri bazat pe riscuri, pentru urmărirea implementării remedierilor dispuse.
Toate aceste proceduri sunt susținute de evaluarea siguranței rețelei rutiere, pe care ARR o actualizează cel puțin o dată la cinci ani, clasificând tronsoanele de drum în funcție de nivelul lor de siguranță. Această evaluare se bazează pe analiza volumelor de trafic, a caracteristicilor geometrice și a datelor privind accidentele soldate cu decese sau răniri grave. De asemenea, măsura stabilește că datele privind accidentele grave și mortale sunt centralizate de ARR într-o bază de date a accidentelor, esențială pentru evaluarea siguranței rețelei și pentru calcularea costului social mediu al accidentelor.
Pentru organizarea acestor activități, ARR va derula programe de formare profesională, incluzând aspecte legate de utilizatorii vulnerabili, iar auditorii vor fi obligați să participe la cursuri de perfecționare o dată la doi ani. ARR va desemna auditorii pentru fiecare proiect, aceștia fiind obligați să respecte condițiile de independență față de investitor, proiectant sau executant.
Comentarii articol (0)