După auditul Curții de Conturi, CNAS anunță înlocuirea PIAS

Potrivit unui comunicat al instituției, decizia de modernizare este determinată de faptul că actualul sistem și-a atins limitele și nu mai poate ține pasul cu nevoile și așteptările pacienților și furnizorilor de servicii medicale.

Interesant este că această informare vine la scurt timp - la doar două zile - după publicarea unui audit al CC privind performanța PIAS în perioada 2000–2024.

Departe de tonul optimist al comunicatului CNAS, raportul Curții dezvăluie o realitate mult mai sumbră, conturată de vulnerabilități majore și deficiențe structurale în funcționarea platformei.

Disfuncționalități, blocaje și infrastructură depășită

Auditul de performanță realizat de CC arată că PIAS a fost afectată de disfuncționalități frecvente și blocaje tehnice, care au redus calitatea serviciilor oferite asiguraților și au îngreunat activitatea furnizorilor medicali.

Pentru a evalua implementarea sistemului, Curtea a intervievat reprezentanți ai autorităților din sănătate, atât la nivel central, cât și local, precum și membri ai asociațiilor profesionale. Inspectorii au vizitat șase case județene și opt spitale, și au chestionat peste 1.000 de furnizori de servicii medicale și farmaceutice - medici de familie, specialiști și farmaciști.

Rezultatele demersului sunt dincolo de orice interpretare: în ciuda cheltuirii a peste 1,1 miliarde de lei, platforma continuă să sufere de probleme tehnice și operaționale majore. Potrivit raportului, infrastructura hardware și software este depășită și nu a beneficiat de actualizări, ceea ce a accentuat vulnerabilitățile sistemului.

Sistem învechit și lipsă de reacție la crize

Pe măsură ce volumul de date procesate a crescut, designul monolitic al platformei și-a dovedit limitele, întâmpinând dificultăți de scalabilitate și mentenanță. Situația a fost agravată și de lipsa unei gestionări eficiente a crizelor de către CNAS, care nu a implementat măsuri adecvate pentru a asigura continuitatea serviciilor în condiții optime.

Deși PIAS a fost concepută pentru a eficientiza activitatea medicală, unele dintre obiectivele sale majore - precum utilizarea completă a dosarului electronic de sănătate (DES) sau digitalizarea biletelor de trimitere și a concediilor medicale - nu au fost atinse.

Implementarea DES s-a dovedit un eșec parțial, afectând medicii și pacienții care rămân fără acces la istoricul lor medical. În ciuda investițiilor, inclusiv a celor finanțate din fonduri europene, platforma continuă să fie afectată de dificultăți tehnice și de lipsa unei strategii coerente din partea autorităților.

Instrumentul care ar fi trebuit să revoluționeze sistemul medical s-a transformat, astfel, într-o sursă de frustrare pentru utilizatori, potrivit unei analize publicate de avocatnet.ro.

O nouă platformă, menită să înlocuiască PIAS va presupune un efort financiar important din partea statului și un nou exercițiu de răbdare pentru beneficiarii săi. Și, nu în ultimul rând, încercarea (vom vedea cât de reușită) de a operaționaliza un sistem care ar fi trebuit să fie funcțional de două decenii, ar trebui dublată, cel puțin, de o pregătire mai pragmatică pentru viitor.

Un viitor prefigurat încă de anul trecut într-un studiu al Consiliului Concurenței, care sugerea că ar fi utilă implementarea unei platforme digitale dedicate telemedicinei, inclusă deja în unele pachete de servicii de sănătate.

Asigurătorii privați oferă polițe care acoperă consultațiile la distanță, adesea ca parte a pachetelor premium sau a celor destinate companiilor care oferă beneficii medicale angajaților. Aceste polițe acoperă o gamă mai largă de servicii de telemedicină decât cele decontate prin CNAS și pot include consultații video, monitorizare la distanță și alte servicii digitale.

Despre modul în care ar putea evolua sectorul de telemedicină din România, potrivit Consiliului Concurenței, puteți citi aici.