România ar putea avea, pentru prima dată, o definiție juridică a femicidului. Ce prevede proiectul în dezbatere

• Proiectul de lege introduce pentru prima dată definiția juridică a femicidului în legislația românească și clasifică acest fenomen în trei tipuri: femicid intim, non-intim și indirect.
• Inițiativa vizează alinierea legislației române la standardele europene și implementarea Convenției de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor.
• Se propune un mecanism de monitorizare a cazurilor de femicid prin colectarea sistematică de date de către instituțiile din sistemul judiciar și de ordine publică.
• Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor va avea rol central în monitorizarea femicidelor, având experiența necesară recunoscută la nivel internațional.

Concret, proiectul legislativ înregistrat recent la Senat instituie un cadru legislativ dedicat prevenirii și combaterii femicidului, urmărind recunoașterea violenței bazate pe gen ca fenomen distinct și de o gravitate extremă. Inițiatorii (mai mulți senatori și deputați USR, UDMR, PSD și PNL) propun tratarea femicidului drept cea mai severă formă de violență îndreptată împotriva femeilor și fetelor, care impune măsuri speciale și intervenții adaptate, dincolo de reglementările penale generale existente.

Proiectul trebuie discutat și adoptat în Parlament, votul final fiind la Camera Deputaților. Dacă acesta va fi adoptat, în forma aceasta sau cu eventuale amendamente, proiectul va trebui apoi promulgat și publicat în Monitorul Oficial.

Definirea femicidului și principalele sale tipuri

În primul rând, proiectul introduce definiția femicidului ca fiind „uciderea cu intenţie a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări femeilor, indiferent dacă uciderea sau practicile vătămătoare sunt comise de un membru al familiei sau de o terţă parte”. 

Pentru înţelegerea complexităţii cauzelor şi contextelor în care poate fi săvârşit femicidul şi în scopul identificării unor măsuri adecvate pentru prevenirea şi combaterea acestuia, precum şi pentru a permite integrarea şi compararea datelor culese la nivel naţional cu cele care privesc aceleaşi aspecte la nivel european şi mondial, femicidul se clasifică după cum urmează:

• motivată de convingerea că agresorul/agresoarea poate exercita control și dominaţie asupra femeii sau fetei;
• în scopul împiedicării sau reprimării exercitării drepturilor sau libertăţilor fundamentale ale femeii sau fetei;
• fapta este săvârşită în numele culturii, obiceiurilor, religiei, tradiției sau aşa-numitei „onoare" sau cu scopul de a păstra sau de a restabili caracteristicile reputaționale ale unei persoane, ale unei familii, ale unei comunități sau ale unui alt grup similar;
• într-un context de exploatare sexuală, de trafic de ființe umane sau de trecere ilegală a frontierei sau în orice situație de trafic de migranţi;
• într-un context de violență sexuală;
• în cadrul unei relații de putere inegală sau de abuz de putere din partea făptuitorului asupra victimei ori profitând de vulnerabilitatea victimei cauzată de vârstă, boală, dizabilitate fizică sau psihică, de o situaţie de dependență sau de orice altă cauză;
• fapta comisă în orice alt context, din cauza genului victimei.

Atenție! Tentativă de femicid intim sau non-intim va exista și atunci când persoana care a decis să comită o astfel de faptă a început să o pună în aplicare, dar acțiunea a fost oprită ori nu a produs rezultatul urmărit (moartea victimei), din cauze care nu depind de voința făptuitorului, de exemplu, intervenția altor persoane, fuga victimei sau acordarea de îngrijiri medicale care i-au salvat viața.

În acest context, noțiunile de "violenţă domestică", "forme ale violenţei domestice" şi de ''membru de familie" au înţelesul prevăzut de art. 4 şi 5 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.

Se introduce un mecanism de monitorizare a cazurilor de femicid

În actualul context economic crearea unei instituţii noi care să colecteze datele oferite de diversele instituţii publice privind femicidele, alte omoruri săvârşite În mediul familial, precum şi cu privire la copiii orfani ca urmare a violenţei domestice, nu a fost o opţiune, spun inițiatorii proiectului. Însă, s-a impus valorificarea experienţei în domeniu a singurei structuri recunoscute la nivel european şi internaţional ca realizând monitorizarea femicidelor şi a altor tipuri de omor, efectuând cercetare ştiinţifică în acest domeniu şi având capacitatea de a oferi recomandări pe baza analizelor efectuate, respectiv Observatorul Român pentru Analiza şi Prevenirea Omorurilor (ORAPO), laboratorul de cercetare interdisciplinară care funcţionează, începând din 2020, În cadru  lnstitutului de Sociologie al Academiei Române. 

Concret, dacă proiectul va intra în vigoare, instituțiile din sistemul judiciar și de ordine vor trebui să colecteze și să raporteze anual date despre femicide și despre cazurile de violență domestică ce pot degenera în omor. Poliția, parchetele și instanțele vor aduna informații privind plângerile, ordinele de protecție, condamnările și soluțiile dispuse, iar institutele de medicină legală vor fi nevoite să centralizeze date despre victime, inclusiv vârsta, sexul, tipul de leziuni și mecanismul producerii faptei. 

Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Interne, Parchetul General, Ministerul Justiției și Consiliul Superior de Medicină Legală vor trebui să publice anual, până la data de 31 martie, rapoarte anonimizate privind aceste cazuri și măsurile adoptate. 

Instanțele care emit ordine de protecție vor trebui, de asemenea, să țină registre privind executarea acestor măsuri și să primească informații de la instituțiile implicate în monitorizarea lor.

Datele oferite de MAI, MAE, Ministerul Justiției și Consiliul Superior de Medicină Legală vor fi prelucrate de către ORAPO și publicate în fiecare an sub forma unui raport privind femicidele şi alte omoruri săvârşite în cadrul violenţei domestice, inclusiv tentativele la acestea. 

Acest raport va include prevalenţa diferitelor categorii şi tipuri de femicide menţionate, evoluţia lor în timp şi măsurile luate pentru a combate fenomenul, date relevante referitoare la victime, suspecţi, istoricul violenţei, relaţia dintre victimă şi făptuitor, circumstanţele decesului, numărul copiilor victimei, vârsta lor şi dacă aceştia au asistat la săvârşirea omorului, caracteristicile incidentului, situaţia cauzelor cu autor necunoscut şi orice alte date referitoare la dinamica acestor forme de violenţă şi cauzele lor.

Colectarea datelor ar urma să înceapă de la 1 ianuarie a anului următor intrării în vigoare a proiectului. 

În plus, ORAPO va trebui să efectueze analiza post omor în cazurile de omor şi tentative de omor urmate de sinuciderea autorului faptei sau de decesul acestuia înainte de a se pronunţa o hotărâre definitivă cu privire la autorul omorului. 

În scopul realizării raportului, ORAPO va putea solicita informații din dosarele penale soluţionate.

Instrumente pentru evaluarea și gestionarea riscurilor în cazurile de violență domestică

Proiectul prevede că, în toate cauzele penale privind violența domestică sau alte forme de violență împotriva femeilor, organele de urmărire penală vor avea obligația să utilizeze instrumente specifice de evaluare și gestionare a riscului. 

Aceste instrumente vor fi stabilite printr-un ordin comun al ministrului muncii și al ministrului afacerilor interne, emis la propunerea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați. La elaborarea lor vor participa, în mod obligatoriu, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ORAPO, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic. 

Ordinul va trebui emis în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a proiectului, iar instrumentele vor fi actualizate ulterior, pe baza constatărilor și recomandărilor din rapoartele anuale privind femicidele.

Evaluarea riscului va trebui să țină cont de o perspectivă intersecțională, ceea ce înseamnă că organele judiciare nu vor analiza doar pericolul imediat al unei agresiuni, ci și vulnerabilitățile multiple şi suprapuse în funcţie de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, origine socială, avere, opinie ori apartenenţă politică, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

Educaţia pentru egalitate de gen 

Proiectul propune, în scopul prevenirii fenomenului violenţei împotriva femeilor şi fetelor, ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării să includă, în temele privind nediscriminarea din cadrul programelor şcolare aferente disciplinelor din trunchiul comun, şi teme privind egalitatea de gen, formele de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, etica relaţiilor non-violente în cuplu, în familie, în comunităţi şi în societate.

Proiectul prevede că aceste teme nu vor fi introduse ca o materie separată în școli, ci vor fi integrate în mod transversal, adică în cadrul disciplinelor deja existente care tratează subiecte similare. 

În acest context, cadrele didactice vor trebui să își dezvolte competențele necesare pentru a preda și integra în activitatea lor temele referitoare la violența de gen, egalitatea de șanse și etica relațiilor non-violente. Formarea acestor competențe se va realiza atât în cadrul pregătirii inițiale a profesorilor, cât și prin programele de formare profesională continuă.

Modificări în Codul penal și Codul de procedură penală pentru combaterea violenței de gen

• prelungirea perioadelor pentru care instanța poate dispune interzicerea exercitării unor drepturi;
• introducerea unor noi cazuri de omor calificat, atunci când fapta este comisă asupra unei persoane asupra căreia autorul exercită control sau dominație, din motive de gen, religie, orientare sexuală ori ca urmare a refuzului victimei de a continua o relație;
• majorarea pedepselor pentru determinarea sau înlesnirea sinuciderii, dacă victima este sau a fost partenerul autorului;
• agravarea sancțiunilor pentru loviri, vătămări corporale sau loviri cauzatoare de moarte comise asupra unui membru de familie ori a unui fost partener;
• și introducerea unei noi infracțiuni privind încălcarea ordinelor de protecție, pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani.

De asemenea, proiectul modifică și Codul de procedură penală, introducând prevederi privind luarea măsurilor de ocrotire pentru persoanele aflate în grija unei victime care a decedat sau se află în stare de inconștiență. Organele de urmărire penală vor trebui să verifice dacă există minori sau alte persoane dependente care necesită protecție, iar autoritățile competente vor fi înștiințate imediat pentru dispunerea măsurilor legale corespunzătoare.

Totodată, în cazurile de condamnare pentru infracțiuni comise cu intenția de a ucide victima, instanța va constata din oficiu nedemnitatea făptuitorului de a o moșteni, fără a mai fi necesar un proces civil separat.

Potrivit expunerii de motive, aceste modificări răspund unei realități alarmante: numărul tot mai mare al faptelor de violență împotriva femeilor, care, în multe cazuri, se finalizează prin uciderea victimei. Prin definirea și monitorizarea distinctă a femicidului, precum și prin adaptarea cadrului penal și procedural, proiectul urmărește să ofere mijloace eficiente de prevenire, intervenție și sancționare a violenței bazate pe gen și să consolideze protecția juridică a victimelor. 

În noiembrie 2025, numărul cazurilor de femicid în România a ajuns la 47.