Analiză: Ce variante există pentru ca măsurile fiscal-financiare din pachetul 2 să devină aplicabile

De reținut, pe scurt:

• Până acum nu s-a avansat în privința măsurilor fiscal-financiare, în așteptarea motivării CCR, dar deja a trecut ceva timp de atunci (20 octombrie).
• Deși momentan preferă procedura parlamentară, presiunea timpului ar putea determina Guvernul să opteze pentru varianta unei ordonanțe-trenuleț.
• Executivul trebuie să pregătească în curând bugetul de stat pe 2026, pentru care are nevoie inclusiv de aceste măsuri de reformă.

„Vom aștepta motivarea [deciziilor CCR]. Sper ca în zilele următoare să apară, în așa fel încât atât pe pachetul fiscal, cât și pe pachetul pe magistrați să putem lua niște decizii și să revenim pentru a fi adoptate. (...) Unul dintre ele, cel puțin cel fiscal, poate fi adoptat printr-o procedură parlamentară rapidă”, a precizat joi seară, într-un interviu la postul tv Digi24, Ilie Bolojan.

Așadar, cel puțin în acest moment, autoritățile preferă readoptarea măsurilor prin (1) procedura parlamentară de urgență, ceea ce exclude o nouă asumare a răspunderii de către Guvern. Practic, parlamentarii vor decide de data asta care va fi forma finală a legii, nu Executivul, deși este greu de crezut că vom vedea modificări radicale față de forma ajunsă la CCR (vorbim de măsuri fiscal-financiare, dar și de unele legate de insolvență).

Cu toate acestea, specialiștii de la EY România au detaliat joi dimineață, la o întâlnire cu reprezentanții presei și înainte de declarațiile lui Bolojan, că în coaliția de guvernare au existat discuții și despre alte variante pentru a aplica măsurile fiscal-financiare oprite temporar de CCR.

Una dintre aceste variante era (2) preluarea măsurilor într-o ordonanță-trenuleț, care să fie dată mai repede - caz în care era de așteptat ca măsurile inițiale să rămână la fel, singura diferență fiind eliminarea prevederilor considerate neconstituționale (testarea, cu detectorul de minciuni, a anumitor categorii de personal bugetar). Cealaltă variantă era, desigur, (3) repetarea procedurii de asumare a răspunderii în fața Parlamentului.

„Întrebarea logică, din partea tuturor, este ce se întâmplă acum? Adică va merge Guvernul cu ordonanțe de urgență punctuale ca să adopte acele măsuri fiscale (ca să nu le mai împacheteze și să le trimită iarăși în Parlament și să riște încă o dată o decizie potențial nefavorabilă a CCR)? Ne trezim cu o ordonanță-trenuleț pe 26 decembrie, cum a fost în anii trecuți? Aici, pariurile încă sunt deschise. Am vorbit cu mai mulți reprezentanți ai partidelor. Dat fiind că avem o coaliție de guvernare, partidele, după cum știți foarte bine, nu au neapărat agendele fiscale aliniate. (...)

Impresia pe care mi-am făcut-o din aceste discuții este că se merge spre un compromis și e posibil să vedem, în câteva săptămâni (poate la sfârșitul lunii noiembrie), un consens, din punct de vedere fiscal, și acele măsuri fiscale să ajungă, de fapt, ca un pachet cu un act legislativ sau poate două direct în Monitorul Oficial, fără să mai treacă ca un pachet omnibus cu toate reformele. Și aceasta e o variantă de lucru. Nu este exclus să fie iar varianta trecerii prin Parlament cu asumarea răspunderii, corectând sincopele identificate de CCR. Deci, acestea sunt cele două variante”, a explicat Alex Milcev, Partener la EY.

„Am avut niște discuții interne în momentul în care am analizat situația după decizia CCR pe pachetul doi. Și întrebarea noastră, la modul cel mai practic, era următoarea: Ce se va întâmpla? Înseamnă că trece din nou tot pachetul prin lanțul de aprobări sau înseamnă că va trece printr-o formulă de tip trenuleț. Și dacă ar trece printr-o formulă de tip trenuleț, care este așteptarea noastră vizavi de conținut? (...) Concluzia noastră a fost următoarea: ne așteptăm ca, dacă se va ajunge în situația unei ordonanțe-trenuleț, cel mai probabil conținutul va fi același pe punctele pe care CCR a dat undă verde. Deci, același conținut îl vom avea într-o formulă de tip ordonanță-trenuleț”, a completat Andra Cașu, Partener la EY.

Principala problemă care ar putea încurca planul actual al Guvernului este timpul. Cu toate tergiversările Opoziției (în cazul procedurii parlamentare de legiferare sau în cazul unei potențiale reasumări a răspunderii), s-ar putea ca măsurile fiscal-financiare să nu intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Având în vedere nevoia autorităților pentru aceste măsuri (și nu numai) la conturarea bugetului de stat pe 2026, nu este exclus ca Executivul să prefere până la urmă varianta ordonanței-trenuleț.

Asumarea răspunderii Guvernului pe legile din pachetul 2 a fost pe 1 septembrie 2025, iar verdictul CCR a venit etapizat - trei acte au primit undă verde, dar cel cu pensiile magistraților și cel cu măsurile fiscal-financiare au fost stopate printr-o decizie venită abia pe 20 octombrie 2025. Premierul a declarat în repetate rânduri că dorește stabilirea de noi măsuri fiscal-bugetare de reformă în noiembrie 2025, astfel încât apoi să fie începute discuțiile pe bugetul de stat pe 2026.