Dacă ne-am fi dorit ca lumea să fie simplă, probabil c-am fi rămas la cele 10 porunci ale lui Moise, scurte și ușor de înțeles de toată lumea. Doar că noi, oamenii, ne-am dorit complexitate. Am luptat pentru ea în războaie și revoluții. Și, într-un final, ne-am pomenit cu o diversitate de reguli pe care e greu să le urmărească cineva cu adevărat. Evident, acum ne dorim o viață simplă. Doar că nu se mai poate. Citește articolul
Pluto e o planetă. Orice ți-ar spune cineva, ăsta e adevărul. Atunci când oamenii de știință de pe Pământ au decis să retrogradeze Pluto de la statutul său de planetă, părea că universul n-are nimic de zis. Deci pământenii au făcut anunțul și s-au dus, câteva ore mai târziu, la culcare, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Citește articolul
Cred că ideea de competiție pe care o inspiră viața și sistemul educațional modern ne determină să vedem în jur nu soluții, ci conflicte. Trebuie să întrecem pe cineva, să disecăm faptele și vorbele altuia pentru a le combate, să adulmecăm oportunitățile și să ne cocoțăm sus, călare pe ele, imediat ce se poate. Citește articolul
Într-o seară, o fetiță și-a rugat părinții să-i citească o poveste. Câteva case mai încolo, pe strada luminată de felinare vechi, un băiețel asculta absorbit aventurile unor exploratori extraordinari. În alte case, părinți și bunici convinși că pentru ei poveștile nu mai au farmec, își petreceau seara încercând să caute alte lumi care să-i ducă departe, departe de toate zgomotele vieții lor. Citește articolul
Dacă toate aceste autorități care abuzează de puterea lor ar fi chirurgi ce decid viața unor oameni, România ar fi îngropată în munți de bărbați și femei moarte. Și, într-un fel, așa e. Moartea pe dinăuntru nu se vede. Doar se simte. Și e un chin al dracului de greu să mori, să mori puțin câte puțin în fiecare zi, sub privirile reci ale celor din jur, să mori iar și iar, asteptând moartea trupului ca pe-o izbăvire. Acest editorial spune povestea oamenilor care-și varsă, constant, în avocatnet.ro, năduful abuzurilor prin care trec. Și, atunci când vezi lucruri extinse la o asemenea magnitudine, începi să te gândești unde-i problema, cu adevărat. Nu cumva e la fiecare dintre noi? Citește articolul
Una dintre caracteristicile esențiale ale unui proiect creat într-o echipă numeroasă e capacitatea lui de a fi împărțit în elemente diferite, care să poată fi dezvoltate în același timp de mai mulți oameni. Dacă imaginea inițială e neclară, atunci bucățile vor fi și ele neclare. Citește articolul
AirBnB e o platformă care oferă un serviciu genial pentru turistul care: a) nu-și permite hotelurile scumpe dintr-un loc în care călătorește; b) nu mai are alte opțiuni de cazare în zona respectivă; c) vrea o experiență mai personală acolo, nu una de hotel. Și, da, AirBnB e genial pentru cei care nu sunt deranjați să-și transforme locuința sau o parte din ea în cazare pentru niște străini și să mai obțină și niște bănuți pentru asta. Cum viitoarea lege a turismului îi va obliga pe proprietarii care închiriază prin AirBnB să se înregistreze pentru că prestează activități de turism (cel puțin, asta e forma care a trecut de Senat, tacit), iar discuțiile se cantonează cumva întru asemănarea AirBnB cu serviciul Uber, cred că se scapă din discuție care e motivul real pentru care ne trebuie niște prevederi (de alt gen decât cele propuse!) și pentru serviciul ăsta. Citește articolul
M-am tot gândit și încep să cred că, de multe ori, folosirea cuvantului „noi" atunci când vorbim despre comportamentele deviante din afaceri ori societate e cel puțin păguboasă. „Noi” ne include pe toți chiar dacă, în realitate, mulți dintre noi refuzăm astfel de comportamente. Citește articolul
Ca să poți explica altora lucruri, trebuie să le înțelegi tu, mai întâi. Am văzut nenumărați lectori care povesteau, în ședințe interne sau evenimente mari, despre lucruri pe care nu le stăpâneau deloc. Și mi-a fost jenă de jena lor. Pentru că aici, fără niciun sentiment că jignesc pe cineva, nu e vorba despre frică, despre blocaj, ci despre inconștiență și delăsare. Citește articolul
Am crezut multă vreme că datele personale sunt prețul pe care îl plătim când accesăm rețele sociale. Încep să cred ca nu e așa. Datele sunt (destul de) neimportante. Prețul real e atenția noastră. Timpul pe care nu-l petrecem altundeva, făcând ceva cu sens, goana permanentă după relatări și poze la care dam like, dar nu le ținem minte mai mult de câteva minute. Citește articolul