Dapix a scris:

[quot

Iar obligația administratorului (NU a președintelui) de al notifica pe rău platnic când are restanțe neplătite, are rolul juridic de al pune pe datornic ÎN ÎNTÂRZIERE, ca să poată fi obligat de instanță la plata cheltuielilor de judecată datorate asociației.



Exact espre face vorbire art. 78 alin. 1 la care am făcut trimitere, despre obligația administratorului, nu a președintelui, însă procedura nu reprezintă o veritabilă punere în întărziere, care este reglementată prin art. 1522 Cod civil și are o formulare specifică (se pare că nu vă este cunoscută) , ci o notificare cu rol informativ cu privire la obligațiile de plată și poate interveni înaintea împlinirii termenului de 90 de zile prevăzut la art. 78 alin. 2 din legea nr. 196/2018.

Or, dacă asociația nu cunoaște noua adresa de domiciliu a proprietarului și refuză comunicarea prin mijloace electronice ( a se vedea art. 47 din Statutul AP aprobat prin ordinul 1058/2019), unde ar putea fi notificat în situația în care acumulează restanțe la cotele de întreținere ?

Comunicarea adresei noi de domiciliu este o chestiune de minimă strategie juridică pentru ca proprietarul să fie pus la adăpost în cazul în care este chemat în instanță, nu o chestiune de „unde bați și unde crapă” ( corect : „unde dai și unde crapă”)

@DrakarRo

Trimiteți o înstiințare către asociația de proprietari prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, prin care le aduceți la cunoștință noua adresa la care domiciliați precum și o adresă de mail.

Potrivit art. 78 alin. 1 din legea nr. 196/2018,

„Administratorul este obligat să notifice, în scris, proprietarul care are plăți restante la cheltuielile comune ale imobilului asupra datoriilor și să înștiințeze președintele și comitetul executiv al asociației de proprietari despre restanțe”.


Vă poate ajuta în instanță iar dacă sunteți membru al asociației de proprietari, faptul că i-ați înștiințat despre noua adresă îi va obliga să vă anunțe la noua adresă pentru orice adunare generală .

Vedeți aici :

Art. 454. - Cod procedură civilă

„Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepţia cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispoziţiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.”

Art. 1522 Cod vivil:

(5) Cererea de chemare în judecată formulată de creditor, fără ca anterior debitorul să fi fost pus în întârziere, conferă debitorului dreptul de a executa obligaţia într-un termen rezonabil, calculat de la data când cererea i-a fost comunicată. Dacă obligaţia este executată în acest termen, cheltuielile de judecată rămân în sarcina creditorului.

Convocarea AG este dificilă chiar și în asociațiile mici și medi pentru că anunțarea prin poștă cu scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire, asupra oricărei adunări generale a asociației de proprietari, cu cel puțin 10 zile înainte de data stabilită, ascunde multe „capcane” pentru că termenul de „cu cel puțin 10 zile înainte (care sunt de fapt 12 potrivit art. 2553 alin. 1 Cod civil) de data stabilită” este un termen care începe și curge de la data la care scrisoarea ajunge la destinatar.

De exemplu: trimitem o scrisoare la Brașov și scrisoarea ajunge la OP Brașov peste cel puțin 2 zile de la data expedierii.

Dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu, este avizat pentru a ridica scrisoarea de la OP Brașov în termen de 10 zile de la data avizării.
Dacă destinatarul se prezintă la OP pentru a ridica scrisoarea în ziua 10 de la data avizării, de atunci începe termenul de „cu cel puțin 10 zile înainte de data stabilită”.
Concluzia ? Pentru o convocare ca la carte, scrisorile trebuiesc trimise cu cel puțin 25 de zile înainte de data stabilită pentru desfășurarea AG.
Făcând calculul pentru termenul de„ cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită” în cazul reconvocării AG și/sau în cazul convocării și reconvocării AG extraordinare, vom avea multe surprize.

Art, 4 (Capitolul II Înființarea și înregistrarea asociației de proprietari) din Regulamentul Cadru cuprins în legea nr, 114/1996, prevedea:

„Membrii asociației vor fi toti proprietarii apartamentelor, inclusiv primăria sau fondatorul, atat timp cat aceștia continua să dețină unul sau mai multe apartamente din clădire”.

Deși principiu în discuție a fost stabilit de CCR încă din 28.10.1999 prin Decizia nr. 168, prin art. 46 din HG nr. 1.275 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, s-a instituit on alt mod de dobândire al statutului de membru al asociației de proprietari:

„Înscrierea ulterioară în asociaţia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenţi la adunarea de constituire şi care nu şi-au dat consimţământul în condiţiile art. 44 alin. (2) se face la cererea acestora, prin înscrierea datelor prevăzute la art. 45 într-un act adiţional la acordul de asociere, încheiat cu proprietarul interesat, fără alte formalităţi”.

care s-a perpetuat (cu mici variații) fiind preluat și de actualul act normativ prin prevederile art. 17 alin, 7.

În lumina principiului stabilit de CCR „în anumite situaţii legiuitorul poate institui forme speciale de asociere”, revenirea la vechea formă „Membrii asociației vor fi toti proprietarii apartamentelor” nu ar încălca prevederile Constituționale cu privire la libera asociere, însă, având în vedere dificultățile generate de dispozițiile art. 47 alin. 4 din legea nr, 196/2018. ar crea mari dificultăți în privința convocării adunărilor generale.

Alexandru Surcel a scris:

. Încheind paranteza, în aceeași logică care nu obligă toți proprietarii să facă parte automat din asociație, cum era în legile anterioare, ar trebui ca și renunțarea la calitatea de membru să fie posibilă. Ce liberă asociere e aia în care odată intrat nu mai poți să ieși, decât odată cu încetarea calității de proprietar?

În privința liberei asocieri, discutând despre asociațiile de proprietari, Curtea Constituțională a stabilit ca principiu general valabil:

„..... Curtea observă că, în anumite situații, legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmăresc apărarea unor interese de ordin general și care, în perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, nu reprezintă, în realitate, modalități înscrise în conceptul de liberă asociere, iar asociația de proprietari se află tocmai într-o asemenea situație juridică”.

(DECIZIA nr. 634 din 7 octombrie 2021)

Urduban Dumitru a scris:

Legea spune că președintele este președinte al asociației și, TOTODATĂ, EL ESTE PREȘEDINTELE comitetului executiv...

Serios ? Ți-am mai spus o dată că ori nu citești, ori nu înțelegi ce citești, ca să mă exprim elegant. Ai putea preciza numărul articolului din legea în vigoare, respectiv legea nr. 196/2018, care spune că președintele asociației este și președintele comitetului executiv?


Ceea ce ști, ști PROST și ar fi cazul să-ți actualizezi cunostințele. Președintele asociației era și președintele comitetului executiv în trecut, pe vremea abrogatei legi 230/2007 și ale sale Norme Metodologige respectiv HG 1588/2007 (art. 16 teza ultimă).

LISTĂ DE PLATĂ a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari ( cod 14-6-28) are un caracter orientativ şi nelimitativ, modelul fiind stabilit în funcţie de necesităţi, în Adunarea generală a asociaţiei de proprietari, însă este firesc ca cei enumerați la art. 66 alin. 1 lit. m din lege, respectiv cel care întocmește (administartorul), verifică (cenzorul ) și aprobă (comitetul executiv prin președintele asociației în temeiul art. 57 li. b din lege) să semneze listele de plată, astfel semnatarii asumându-și responsabilitate pentru corectitudinea și legalitatea acestora, în acord cu modelul listei de plată din Anexa 2 la Ordinul 3103/2017.

Potrivit art. 66 alin. 1 lit. m din legea nr. 196/2018,

Administratorul „calculează, întocmește, supune verificării cenzorilor/comisiei de cenzori, supune aprobării comitetului executiv și afișează la avizier lista lunară a cheltuielilor de întreținere, întocmită conform reglementărilor în vigoare, în termen de maximum 5 zile de la primirea ultimei facturi de la furnizorii de servicii”.

bogdanradu84 a scris:

Daca in acelasi timp cu depunerea demisiei, presedintele depune si o notificare de renuntare la statutul de membru al asociatiei, i se mai pliaca articolele din legea 196/2018?
Ambele cereri inregistrate in registru unic al asociației.

Legiuitorul nu a prevăzut, deci nu a reglementat, renuntarea la statutul de membru al asociatiei de proprietari, în schimb a reglementat „încetarea” statutului de membru al asociației de proprietari prin prevederile art. 17 alin. 9 din legea nr. 196/2018:

„Odată cu pierderea calității de proprietar în condominiu încetează statutul de membru al respectivei asociații de proprietari”.

Deci o notificare de renunțare la statutul de membru al asociației de proprietari nu produce efecte juridice nici dacă însoțește demisia președintelui asociației de proprietari, nici dacă însoțește demisia unui membru al comitetului executiv dintre cei 2 sau 4 aleși ca membri ai comitetului executiv.

O altă interpretare ( discutând strict despre demisia unui membru al comitetului executiv dintre cei 2 sau 4) ar goli de substanță dispozițiile imperative ale art. 55 alin. 8 din legea nr. 196/2018.