avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 733 soluții astăzi
Forum Discuţii diverse Timp liber şi ocupaţii cu care ... Poezii despre România, despre guverne trecãtoare și ...
Discuție deschisă în Timp liber şi ocupaţii cu care îl putem umple

Poezii despre România, despre guverne trecãtoare și despre noi

Treceţi, batalioane române, Carpaţii!

Un cântec istoric ne-aduce aminte
Că fraţii în veci vor fi fraţi,
Un cântec de luptă, bătrân ca Unirea,
Voi, compatrioţi, ascultaţi.

Treceţi, batalioane române, Carpaţii,
La arme cu frunze şi flori,
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători.

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă,
Nădejdea e numai la noi,
Sărută-ţi copile părinţii şi fraţii
ªi-apoi să mergem la război.

‘Nainte, ‘nainte spre Marea Unire,
Hotarul nedrept să-l zdrobim,
Să trecem Carpaţii, ne trebuie Ardealul,
De-o fi să ne-ngropăm de vii.

Cu săbii făcură Unirea, ce inimi!
Spre Alba cu toţii mergeam,
Toţi oamenii ţării semnau întregirea,
Voinţa întregului neam.

Cu toţii eram regimente române,
Moldova, Muntenia, Ardeal,
Fireasca unire cu patria mumă
Ne-a fost cel mai drept ideal.

Aceasta-i povestea Ardealului nostru
ªi-a neamului nostru viteaz,
Istoria-ntreagă cu lupte şi jertfe
Trăieşte-n unirea de azi.

Dreptatea şi pacea veghează Carpaţii
ªi ţara e frunze şi flori,
A noastră izbânda, ai noştri sunt fraţii,
Trăiască în veci trei culori.

Vrem linişte-n ţară şi pace în lume
Dar dacă-ar veni vreun blestem,
Carpaţii şi fraţii sări-vor ca unul,
Urmând comandantul suprem.

Treceţi, batalioane române, Carpaţii,
La arme cu frunze şi flori,
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători.
Cel mai recent răspuns: raser , utilizator 15:31, 21 Februarie 2016
Interventie moderator

Buna dimineata! :)

Va rog frumos, atunci cand postati in acest topic, sa precizati autorul poeziei si sursa. O poezie fara autor si care, eventual, mai circula si pe e-mail nu-si are locul aici pentru ca nu are legatura cu genul literar. Daca postati poezie contemporana, va rog sa scrieti cateva cuvinte despre autor.

Multumesc anticipat! :bow:
Ultima modificare: Joi, 28 Aprilie 2011
Gabriela Pintea, Consilier juridic
Vasile Militaru

''Sub Tricolor''
- fragment

Eu ascult si mã cutremur hohotind, cu ochii uzi...
Neamul meu, tu n'auzi glasul marilor strãbuni?...
N'auzi?... Stai nãuc si mi-te clatini?...
Nu strãbate pân'la tine glasul marilor Musatini
"Descãlecãtori de Tarã, pãstrãtori de Neam si datini"?...

Neamul meu, - eu plâng si scriu:
Dacã nu esti mort, ci viu,
- Fã din Tricolor trei flãcãri, iar tu, foc mãret sub ele,
Suie-ti flãcãrile sfinte pânã dincolo de stele,
Ca sã nu le mai ajungã hoarda liftelor misele!...

Dacã nu poti face astfel,
Neamul meu, - de mii de ori,
Mai curând sã vrei sa mori,
Decât, rob, sã vezi de-asupra-ti cârpa steagurilor rosii
Si s'auzi cum strãnepotii îsi vor blestema strãmosii!...

Sursa: [ link extern ] /?
Octavian Goga
--------------------------------------------------------------------------------
Sângele

Tu, răzvrătit potop de sânge,
Ce-mi fulgeri tulbure prin vine,
ªi-n flacăra-ţi ce nu se stinge
Eşti pururea stăpân pe mine;
Tu, bl?stem fără dezlegare,
Porunca din uitate vremuri,
În goana mea fără-ncetare
Cu taina ta tu mă cutremuri..

Ce vifore înfricoşate,
Ce patimi fără de măsură,
ªi din vechime ce păcate
Închizi în orice picătură?
Din care strigăt de chemare,
Din ce fior aprins de luptă,
Din ce adâncuri îmi tresare
Zvâcnirea ta neîntreruptă?

Pesemne veacuri îşi topiră
Al urii uragan de lavă,
ªi-n stropii tăi îmi plămădiră
O veche, trainică otravă...
Ori, poate, lacrima ce-o zvântă
De mult o biată casă mută,
Ţi-a dat drept moştenire sfântă
Durerea ei nepricepută...

De-aceea fără de repaos
Îţi port cântările pribege,
ªi sufletu-mi pierdut în haos
Acelaşi vaier înţelege.
Tu, veşnic însetat şi dornic,
Îmi ceri aceeaşi sărbătoare,
Eu, ucenic al tău statornic,
Eu strig în lume ce te doare...

Azi călător fără de ţară,
Visând o nouă dimineaţă,
Ca un drumeţ într-o Sahară
Ascult eterna ta povaţă...
Povara zbuciumelor grele,
Ce mă apasă azi în cale,
Nu-i valul gândurilor mele,
E legea drumurilor tale...

sursa [ link extern ]
Adrian Păunescu

Cine iese ultimul din ţară


Sărăcia noastră ne omoară,
De atîta marş ne doare splina,
Cine iese ultimul din ţară
E rugat să stingă şi lumina.

Noi mereu le-am suportat pe toate,
Ducă-se dezastrele de-a dura,
Dar de ce, în plină libertate,
Cea mai mare să devină ura?

Pluralismul – tuturor ne place,
Chiar dacă îl facem numai unii,
Dar vedem, de-atîta timp încoace,
Pluralismul cinic al minciunii.

Sfîntă-i opoziţia pe lume
ªi organic preferăm răspărul,
Dar de ce, în păcăleli şi glume,
Nu se mai distinge adevărul?

Mai contează, uneori, şi fapta,
Nu se poate construi cu tînga,
Nu există stînga fără dreapta,
Nu există dreapta fără stînga.

Ne vor întreba copiii, mîine,
Morţii vor sări să ne condamne,
Dacă, pentr-un colţ mai bun de pîine,
Ne vom vinde ţara noastră, Doamne.

Libertate şi democraţie,
Paşapoarte pentru fiecare,
Dar de milă nimeni nu mai ştie
ªi e vraişte la hotare.

Coridor european şi-atîta,
Sub o licitaţie măruntă,
Provocarea, patima si bîta
ªi în curţi, şi-n pieţe se înfruntă.

Om la om nici nu mai vrea să creadă,
Om pe om la zid fatal îl scoate,
Singură se scoală o baladă
ªi în zdrenţe circulă pe sate.

Fînul necosit se-nvîrtoşează,
Putrezeşte sus, pe crengi, caisa,
În tăcerea-naltă de amiază
Morţii îşi aud ei înşişi zisa.

Cale pietruită cu dezastre,
Noapte-ntredeschisă pentru-o oră
Grijulii cu soarta ţării noastre,
Voievozii-a moarte ne imploră.

N-avem nici o şansă de izbîndă,
Vom rămîne bieţi orfani pe-aicea,
Dacă, supăraţi pe cei la pîndă,
Am trezit din moarte cicatricea.

C-un refren de muzică uşoară,
Într-un fel, ne recunoaştem vina,
Cine iese ultimul din ţară
E rugat să stingă şi lumina.
Adevar uitat

Autor: Ghesser, (08/05/2011 - 19:06)

Moldova - cuvînt născut în foc,pe muchie de lamă,
Intre giganți cu mii de orizonturi infinite,
Micul tărîm ce nu pleacă jos capul,
Popor de luptători cu rădăcini în vechile morminte.

Aici am fost născuți ,aici crescuți de mici,
Cu aerul de codru și de cîmp ce ne-aprține,
Pe-al nostru plai , pămîntul nostru sfînt,
Transmis prin sînge de strămoșii din vechime.

Suntem puțini , împrăștiați ca frunza-n vînt,
In lumea de străini ce-și are a ei viață,
Dar oarecum , indiferent de drumuri și de timp
Rămînem neam moldovenesc , cu patria , și istoria măreața.

Sursa:[ link extern ] /

Alte discuții în legătură

A murit poetul adrian paunescu rosu gheorghe rosu gheorghe Incepand de astazi Flacara poeziei lui ADRIAN PAUNESCU nu mai palpaie, dar ne va lumina neincetat. Odihna vesnica neobositului poet! (vezi toată discuția)
Intra aici cu sufletul si esti mai acasa ca oriunde... justitiarul3 justitiarul3 Daca iubesti poezia, daca esti fascinat de frumusetea cuvantului... nu sta pe ganduri, scrie, scrie asa cum stii tu, incepe cu putin si mai ales nu-ti fie ... (vezi toată discuția)
Poezii care ne-au mangaiat sufletul de-a lungul timpului... Andreea-Ionescu Andreea-Ionescu Am deschis acest topic din dorinta de a se posta aici poezii care v-au marcat in evolutia Dvs. ca personalitate. In spatele fiecarei poezii, poem, exista o ... (vezi toată discuția)