ionelcocilnau a scris:
va multumesc pt.raspunsuri!in actul notarial semnat de catre proprietarul terenului si mine nu se specifica nici ca superficia este cu titlu gratuit,dar nici cu titlu oneros,doar dreptul de preemtiune,in cazul in care eu as vrea sa vind cladirea!revin si precizez ca proprietarul m-a dat in judecata dupa ce am terminat cladirea!ca o bomba pt.mine judecatoria hunedoara,a acceptat cererea proprietarului,si ma v-a obliga sa platesc chirie pe terenul pe care eu am superficie,o suma care o v-a stabili in 22 oct.2008!!!!!!!suma ceruta de el,bineinteles retroactiv,de la data cind eu m-am apucat de constructie,depaseste valoarea terenului,daca eu l-as cumpara!ce as putea sa fac?
Eu înţeleg lucrurile aşa:
Printr-un act încheiat la notar (act autentic), proprietarul terenului a constituit în favoarea dumneavoastră un drept de superficie asupra terenului său, iar prin acelaşi act aţi convenit asupra instituirii, în favoarea proprietarului terenului, a unui drept de preferinţă la cumpărarea construcţiei în eventualitatea că veţi dori să o înstrăinaţi.
Nu s-a stabilit niciun preţ pentru dreptul de superficie creat în favoarea dumneavoastră. Dar, presupun eu, nici nu rezultă din act, în mod neîndoielnic, intenţia proprietarului de a face o liberalitate (o donaţie, cu alte cuvinte, un act cu titlu gratuit).
Prima greşeală, cred eu, aparţine notarului, care este obligat prin lege să desluşească voinţa părţilor şi să redacteze/autentifice un act din care să rezulte neîndoielnic această voinţă. Lăsînd actul
în coadă de peşte, nu a făcut decît să sădească sîmburele unor viitoare litigii.
Cum ar putea fi analizat actul încheiat?
În primul rînd, el nu este o liberalitate, dacă din cuprinsul actului nu rezultă, măcar implicit, intenţia liberală privind constituirea dreptului de superficie.
În al doilea rînd, dacă nu este o liberalitate, atunci actul ar trebui privit ca nul absolut în lipsa unui preţ al dreptului real de superficie. În acest caz, sunt tentat să cred că instanţa căreia i-a fost supus cazul a făcut aplicarea principiului potrivit căruia actul juridic trebuie interpretat în sensul că el a fost încheiat pentru a produce efecte juridice şi nu doar de dragul unui exerciţiu pur teoretic. Nereuşind să deceleze intenţia liberală a proprietarului terenului şi neputînd, prin interpretare, să constate nulitatea contractului (cu atît mai mult cu cît construcţia este deja edificată), instanţa a dat curs cererii proprietarului de a i se recunoaşte dreptul de a încasa sumele pentru folosirea de către dumneavoastră a terenului în temeiul dreptului de superficie.
Poate că aţi fi evitat toate aceste neajinsuri dacă, la încheierea actului cu proprietarul terenului, aţi fi fost sfătuit de un specialist în drept civil. Sigur, nu poate fi exclusă nici culpa notarului, care trebuia să vă atenţioneze asupra a ceea ce am subliniat eu mai sus.
Dacă am pornit de la o premiză greşită, vă rog să mă corectaţi.
Liviu S.Bordaş