Pensie de intretinere in timpul masteratului.

Buna ziua,

Permiteti sa citez din Sentinta civila 46/07.01.2008 , Judecatoria Craioava:

Pensie de intretinere.Obligatia parintelui la intretinerea copilului sau major aflat in continuarea studiilor.Starea de nevoie

Dacă regula în materie este că obligaţia de întreţinere a părintelui faţă de copil încetează odată cu ajungerea acestuia la vârsta majoratului, cu titlu excepţional , copilul este îndreptăţit la plata pensiei de întreţinere de către părinte, în situaţia în care dovedeşte faptul că îşi continuă studiile sau îşi desăvârşeşte pregătirea profesională, până la vârsta de 26 de ani.
Această concluzie se deduce din interpretarea art 83 C. fam. şi a art. 66 lit. b din Legea nr. 19 din 2000. Astfel, potrivit art. 86 alin. 1 şi 2 C.fam., obligaţia de întreţinere există între părinţi şi copii, având dreptul la întreţinere numai acela ce se află în nevoie, neavând putinţa unui câştig din muncă, din cauza incapacităţii de a munci. Corelând aceste texte de lege din Codul familiei cu art. 66 lit. b din Legea 19/2000, conform căruia copiii au dreptul la pensie de urmaş dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, instanţa face aplicarea principiului ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet, constând în aceea că acolo unde există aceeaşi raţiune, trebuie să existe aceeaşi soluţie. Deşi art. 86 alin. 3 C.fam. se referă la descendentul minor, legiuitorul nu a avut în vedere excluderea descendentului major de la dreptul la întreţinere, ci doar prezumă absolut starea de nevoie a minorului până la împlinirea vârstei majoratului. Pentru acest motiv a fost reglementată şi situaţia din cuprinsul alineatului 2 al aceluiaşi articol, în acest din urmă caz, descendentul având sarcina probei stării de nevoie în care se află, datorată incapacităţii de muncă.
Împrejurarea continuării studiilor, care nu permite angajarea şi realizarea de venituri din muncă echivalează cu starea de nevoie prevăzută de alin. 2 al art. 86 C.fam., derivând din satisfacerea unor cerinţe de ordin social.
Am incheiat citatul.

Dar , Conform Legii nr.288/2004 studiile universitare au fost impartite pe 3 cicluri:
- Ciclul I – studii universitare de licenta (3-4 ani)
- Ciclul II- studii universitare de masterat (1-2 ani)
- Ciclul III – studii universitare de doctorat (3 ani)
iar HG nr.404/2006 reglementeaza ciclul II –masteratul. Acest ciclu nu este obligatoriu decat pentru cei care vor sa urmeze neaparat ciclul III – doctoratul.
deasemenea Legea nr.288/2004, art.4 alin.6 precizeaza ca “ Studiile universitare de licenta – ciclul I -asigura un nivel de calificare adecvat exercitarii unei profesii in vederea insertiei pe piata fortei de munca , prin cunostinte generale si de specialitate corespunzatoare”.
Iar art.6 din Legea 288/2004 precizeaza ca” Diploma acordata dupa finalitatea studiilor universitare de licenta , atesta ca titularul acesteia a dobandit cunostinte si competente generale si de specialitate , precum si abilitati cognitive specific profesiei”.

Deci masteranzii nu se afla in nevoie neavand putinta unui castig din munca , deoarece “ studiile universitare de licenta “asigura un nivel adecvat exercitatii unei profesii in vederea insertiei pe piata fortei de munca prin cunostinte generale si de specialitate corespunzatoare iar cursurile de masterat sunt de 14 ore pe saptamana , organizate in Weekend si in cursul saptamanii dupa ora 16,00 permitand masteranzilor sa-si castige existenta printr-un castig din munca avand deja o profesie obtinuta in urma studiilor universitare de licenta.

Eu dupa cum stiti ma aflu in aceeasi situatie cu dvs. , dar nu am gasit nici un avocat in orasul meu care sa-mi dea dreptate , toti au spun doar "ca incercam sa va ajutam " ca atare am renuntat si ma voi reprezenta singur . Va voi tine la curent.
I.P.

Buna ziua,

Am citit cu interes mesajul dumneavoastra. Suntem in aceeasi situatie in sensul ca nici in orasul meu nu se gaseste nici un avocat care sa-mi dea dreptate , deci sa ma reprezinte considerind ca nu avem sanse de cistig .
Va voi trimite pe privat , pentru a nu face reclama , adresa de mail si sit-ul unor cunoscuti avocati din Bucuresti care va vor reprezenta .
Va rog sa le trimiteti un mail in care sa le expuneti situatia .

Mult succes . Si eu la fel voi proceda . =D>
Ceea ce ati expus in mesaj poate fi cu succes inserat in "pledoaria " de recurs .

D-lui Patrascu,
VA MULTUMESC DIN SUFLET PENTRU MESAJ,CARE ESTE MAI MULT DECAT LAMURITOR! este clar ca instantele ,pur si simplu nu vor "sa se lege la cap"! Pur si simplu citeaza o parte din C.Fam. si adio! L-ai facut ,trage consecinte baiete! ca noi avem altele pe cap ! Dar vreau sa va mai atrag atentia asupra unui lucru: odata ,fiind in biroul cuiva si trebuind sa astept, mi-a cazut in mana o carte care era a unui jurist (prof .doctor!) care cita si analiza sentinte din toata tara. Multi dintre judecatori erau fosti elevi de-ai lui. Ei bine de acolo am inteles un lucru foarte semnificativ,si anume : pentru spete identice SE VA EMITE DE CATRE JUDECATORII SOLUTIONARI IDENTICE! si asta in mod obligatoriu in toata tara. Nu pe judete asa cum mentiona "un om necajit ,ca si noi. Pentru aceasta ar fi interesant daca in tara exista vre-o Judecatorie,care sa fie interesata in aplicarea normelor de drept in sensul DREPTATII si daca a emis in consecinta o sentinta care sa suspende pensia pentru masterat ! Aceasta sentinata ,cred ca poate fi citata in procesele noastre,chiar daca alte judecatorii refuza realitatea din considerenta pur subiective, printe care suspectez influenta aspectului EMOTIONAL in luarea deciziei, mai ales ca mai toate instantele sunt conduse de femei ! desi sincer nici barbatii nu sunt mai viteji! Poate ca putem aprofunda acest aspect,care poate sa reveleze probe deosebit de interesante ! D-zeu sa va dea sanatate si succes.

Buna ziua,

Nu am gasit publicate hotarari sau decizii in jurisprudenta ,pe aceasta speta, dar am inteles de la o persoana.... ca ar exista o astfel de decizie , dar din pacate nu am intrat in posesia ei.

Mult succes si dvs.

PATRASCU_IUL a scris: (citand din solutia unei instante)

Corelând aceste texte de lege din Codul familiei cu art. 66 lit. b din Legea 19/2000, conform căruia copiii au dreptul la pensie de urmaş dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, instanţa face aplicarea principiului ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet, constând în aceea că acolo unde există aceeaşi raţiune, trebuie să existe aceeaşi soluţie.

Deci masteranzii nu se afla in nevoie neavand putinta unui castig din munca , deoarece “ studiile universitare de licenta “asigura un nivel adecvat exercitatii unei profesii in vederea insertiei pe piata fortei de munca
I.P.

Instanta face apel la o frumoasa ratiune, ca punct de plecare, dar ajunge la o concluzie #-o cu totul pe langa ratiunea de la care a plecat. (desi am un dubiu: fraza introdusa prin "deci" e tot a instantei sau e ...concluzia dvs. dle Patrascu?)

Dupa cate vedeti/ghiciti nu exista in Codul Familiei un text negru pe alb care sa poata fi CITIT sau CITAT (dupa cum se exprima cineva mai sus) si care sa rezolve problema pensiei de intretinere datorata majorului.
Solutia rezulta din corelarea unor dispozitii din codul familiei cu cele din legea pensiilor si a fost la inceputuri o creatie a jurisprudentei.
Ratiunea care a stat la baza ei se traduce neaos cam in halul urmator: de ce un copil cu 2 parinti in viata sa aiba o situatie mai grea decat a unuia cu un parinte mort care are dreptul la pensie de urmas??
Din acest motiv s-a ajuns la coroborarea dispozitiilor din C Fam cu cele din legea pensiilor referitoare la pensia de urmas.

Aceste dispozitii suna asa:
Art. 66. - Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la vârsta de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Una la mana: daca facem apel la dispozitiile art 66 din Legea 19 nu mai dam cu banu' daca ori fi 25 de ani (varsta "etalon" din capul nu stiu cui mai sus citat) sau 26 de ani. Textul la care ne raportam prin analogie (pentru aceeasi ratiune ... sau din alte "ratiuni"...etc) refera la varsta de 26 de ani. Punct.

Doi la mana:
Art. 66 lit. b din Legea 19/2000 stabileşte doar două condiţii cumulative pe care trebuie să le îndeplinească copilul pentru a beneficia de pensia de urmaş şi anume:
1. să-şi continue studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii
ATENTIE legea nu referă la nivelul formei de învăţământ , la numărul instituţiilor de învăţământ frecventate, tipul sau modul de organizare şi alte asemenea adăugiri la lege pe care le face fiecare dupa cum il taie capul si care au făcut obiectul câtorva excepţii de nelegalitate admise înainte de modificarea pct. 20 cap. V din Normelor de aplicare a prevederilor Legii 19/2008 prin Ordinul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de ªanse nr. 129/2008, publicat în M. Of 162/03.03.2008)
2. să nu depăşească vârsta de 26 de ani până la terminarea acestora (conditie la care m-am referit deja mai sus).


Mai mult, art 92 din aceeasi lege a pensiilor zice ca:
Art. 92. - (1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
d) beneficiarul unei pensii de urmaş realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3);

Daca o anumita ratiune ne indeamna sa cautam solutii prin legea pensiilor, ar trebui sa o aplicam pana la capat.
Adica
- sa nu facem distinctie dupa cum forma de invatamant e de un fel sau de alt fel (master) cata vreme ea e ORGANIZATA POTRIVIT LEGII (conditie legala fara alte adaugiri dupa ureche)
- sa nu inventam alte varste (dupa alte "ratiuni") in fara de aceea de 26 de ani prevazuta de legea pensilor
- si sa ne mai uitam si o leaca mai la vale (art 92 ) la faptul ca beneficiarul pensiei de urmas poate realiza totusi anumite venituri brute fara sa piarda pensia de urmas si deci,TOT PENTRU ACEEASI RATIUNE, ar trebui sa admitem ca si majorul care primeste pensie de la parintele in viata ar trebui sa beneficieze de acelasi regim . (daca zicem pe latineste ca: ubi eadem est ratio ibi eadem solutio esse debet ...si o zicem cu capul nu numai pentru ca suna frumos)

Scuzati exprimarile cam neose prin anumite locuri.

Nu uitati ca acolo unde solutia nu e oabla (nu rezulta limpede dintr-un text de CITIT) vor exista intotdeuna solutii unle mai "drepte" decat altele. De fapt, asa cum tot repet de la o vreme: nu exista "dreptate, ci numai ... pledoarii (unele mai frumoase decat altele).