Români premiați - Valori românești

Premiile EFA 2013: Romania, printre premianti

La gala Academiei de Film Europene, producatoarea Ada Solomon a primit trofeul Eurimages pentru coproductie, o distinctie care recunoaste rolul decisiv pe care il au coproductiile in industria de film din Europa.

[ link extern ]

Ada Solomon este producatoarea lungmetrajului premiat cu Ursul de Aur la Berlin in 2013, "Pozitia copilului", regizat de Calin Peter Netzer. Lungmetrajul "Pozitia copilului" a fost desemnat sa reprezinte Romania la premiile Oscar de anul viitor, la categoria "cel mai bun film strain".

Copil român faimos în Italia vrea să trăiască în România

Robert Dancs, copilul de 11 ani al unei familii de români din localitatea Borşa, judeţul Maramureş, s-a născut în Italia şi a devenit celebru aici după ce a jucat în filmul „Sole a Catinelle” („Soare cu găleata”) lansat pe 30 octombrie 2013 şi care are încasări de peste 35 de milioane de euro. Micul actor îşi doreşte ca pe viitor să poată trăi în România.

Robert s-a născut în localitatea Calcinate din provincia Bergamo şi în prezent locuieşte cu sora sa Natalia (13 ani) şi mama, Karolina Stetcu, în oraşul Sarnico din regiunea Lombardia. El a dus o viaţă obişnuită alături de familie până când a cucerit publicul italian şi lumea cinematografiei. Românul a fost selectat din 80 de candidaţi petru a interpreta în „Sole a Catinelle” rolul unui băieţel cu rezultate bune la şcoală, care suferă de pe urma despărţirii părinţilor săi. Acum el este recunoscut şi oprit pe stradă de italieni care îi cer autografe şi vor să se fotografieze cu el, relatează gazetaromaneasca.com, o publicaţie a românilor din Italia.

Micul actor spune că vorbeşte „un pic româneşte” şi că îi place să viziteze România. În fiecare vară el merge la bunicii lui de la Borşa, unde se joacă cu caii şi câinele lui. Încă de pe acum Robert îşi doreşte, ca atunci când va fi mare, să poată trăi în ţara părinţilor lui şi nu în ţara de adopţie. El spune că îi place mai mult în România pentru că aici "se simte liber".

„Este minunat şi în acelaşi timp surprinzător cât de mult poate un copil artist să îmbunătăţească imaginea unei ţări. Nu cred că se întâmplă prea des ca italienii să dorească să facă atât de multe fotografii unui român”, declara luna trecută o româncă din Italia surprinsă de atenţia pe care Robert Dancs a primit-o din partea italienilor la o recepţie organizată de Consulatul României la Milano cu prilejul Zilei Nationale a României.


[ link extern ]

Crucea de pe Caraiman a intrat în Cartea Recordurilor

Monumentul din Bucegi închinat eroilor reprezintă cea mai mare cruce din lume, ridicată la altitudinea de 2.291 m. Cel care a reuşit să omologheze recordul e fiul unuia dintre muncitorii care au lucrat ca voluntari la ridicarea crucii, în urmă cu 88 de ani.=D>
:bow:
[ link extern ]

Copiii nostri au inteles inaintea noastra, a celor mai in varsta ca romanii au succes si sunt bine vazuti oriunde in lume, daca comportamentul lor nu este diferit de cel al localnicilor si daca se incadreaza in societatea respectiva.
Sa promovam normalul cu orice ocazie, inchizand televizorul cand se insista la nesfarsit pe stiri care nu ne reprezinta cu adevarat pe noi romanii.
Nu romanii extradati si intorsi cu avionul din Europa pe banii strainilor, ne reprezinta in lume.
[ link extern ]

Tenorul român condamnat la moarte de comuniști. Celebru în lume, anonim în țara lui

Vasile Moldoveanu s-a întors în România în 2010, după 38 de aniCriticii îl comparau pe Vasile Moldoveanu cu Luciano Pavarotti, Placido Domingo sau Jose Carreras. Unii spuneau chiar că e mai bun decât aceștia. Tenorului Vasile Moldoveanu nu-i plac aceste comparații, le consideră chiar deranjante.

Pe tenorul Vasile Moldoveanu românii n-au apucat să-l cunoască, dar l-au adulat milioane de melomani din întreaga lume. Succesul lui în lume începe să se contureze în 1972, atunci când este invitat să cânte în Germania.

A fost observat de una dintre cele mai mari case de impresariat din lume. Nu s-a mai întors în țară, a rămas în Germania, apoi a ajuns în Statele Unite. Aici a cunoscut adevăratul succes. Este artistul român care a cântat pe scena celebrului teatru Metropolitan din New York în peste 100 de spectacole.

Însă în țară nu știa nimeni de succesul său și-l măcina și o veste năprascnică. „Mi-a trimis tata articolul din ziar că sunt condamnat la moartea pentru trădare! Ce-am făcut? Am cântat. M-a durut foarte mult”, a povestit tenorul la emisiunea În premieră, la Antena 3.

„Am fost spionat, au venit la New York”

Comuniștii l-au căutat și în Statele Unite. „Am fost spionat, au venit la New York cu aparate să mă înregistreze. Un domn foarte bine îmbrăcat a venit cu o valiză diplomat și a început să mă întrebe diverse chestii și din când în când mai aducea aminte de conducere și ce-am pățit. Întrebări bizare. La un moment dat văd că valiza e întredeschisă și văd cum merge ceva (n.r. benzile de înregistrare)”, a mai povestit tenorul Moldoveanu la Antena 3.

Nu s-a putut întoarce în țară nici după `90. Pedeapsa cu moartea îi fusese transformată în șase ani de închisoare, iar această nedreptate a fost reparată în totalitate după mai mulți ani.

Tenorul a revenit în România după 38 de ani, în 2010. A fost la CNSAS să-și studieze dosarul de Securitate și a citit note informative despre el în peste 500 de pagini. Așa a aflat că a fost turnat la Securitate de oameni pe care îi considera prieteni. Celor care încă mai trăiesc nu le-a reproșat niciodată asta și nici nu vrea să le spună numele.

Acum trăiește la Monaco și se gândește să se întoarcă în România, să-i instruiască pe tinerii tenori. Prima instituție culturală din țară care l-a invitat să le împărtășească artiștilor din experiența sa este Opera Națională Iași. Timp de două săptămâni, până la sfârșitul acestei luni, artiștii Operei Iași vor fi instruiți tehnic vocal de tenorul Vasile Moldoveanu.

Cariera artistică

Vasile Moldoveanu a debutat la Opera Națională din București în anul 1966, în rolul Rinuccio din Gianni Schicchi de Giacomo Puccini. Pe parcursul primului an al carierei sale a cântat în România, dar nu peste mult timp a primit angajamente ca invitat al operelor din Belgia, Helsinki (Finlanda), La Monnaie în Bruxelles, Liceu din Barcelona, precum și apariții la festivalurile din Atena, Amsterdam, Dresda, Koln și Frankfurt.

În 1972 a apărut pentru prima dată la Opera de Stat din Stuttgart în rolul Edgardo din Lucia di Lammermoor, din 1976 la Opera de Stat din Munchen (Rodolfo și Ducele de Mantua) și la Opera de Stat din Viena (Alfredo). În 1977 a avut contracte la operele din Berlin și Chicago, iar în 1978 la Opera de stat din Hamburg în rolul Don Carlo.

Debutul său la Met a avut loc în 1979 cu Pinkerton în Madama Butterfly. La New York Metropolitan Opera a cântat în 105 spectacole, fiind aclamat în Don Carlo (1980), Il Tabarro (1981) și Simon Boccanegra (1984). Pe lângă aceste roluri a cântat Enrico din I Vespri Siciliani, Turiddu în Cavalleria rusticana și Des Grieux în Manon Lescaut de Giacomo Puccini. În anul 1979 a apărut pentru prima oară la Covent Garden din Londra, unde a cântat Don Carlo.

În anii '80 și '90 Vasile Moldoveanu a avut o activitate artistică foarte amplă și intensă în multe orașe din Germania, cântând cu regularitate la Stuttgart. A putut fi ascultat la Zurich în 1980 în Attila, la Monte Carlo, unde locuia în acea vreme, în Lucia di Lammermoor (1982), la Teatro Regio di Parma în Don Carlo și la Caracalla în Roma în Turandot (1986). În 1988 a cântat rolul lui Ramirez din La Fanciulla del West la Opera din Nisa, Cavaradossi la Marsilia în 1990 și Pinkerton la Roma.

Vasile Moldoveanu a cântat pe cele mai celebre scene din lume şi a participat la nenumărate festivaluri de operă, dar şi la grandiosul spectacol din Central Park, New York în faţa unei audienţe de peste 10.000 de persoane. A fost invitat la Gale, în prezenţa mai-marilor lumii. A cântat la Opera din Monte Carlo, în spectacole patronate de Prinţul din Monaco, de Grace de Monaco, apoi de Prinţul Albert de Monaco.

Anul trecut tenorul a fost decorat de către preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Naţional «Steaua României» - în grad de Comandor în semn de înaltă apreciere pentru talentul şi dăruirea de excepţie prin care s-a impus, timp de mai multe decenii, pe marile scene ale lumii, afirmând valoarea şcolii româneşti de canto şi imaginea ţării pe plan internațional.

[ link extern ]


Sursa [ link extern ]