Români premiați - Valori românești

Peste tot in lume, copii nostri sunt in prim plan.
Sa ne implicam pentru ca romanii sa se obisnuiasca cu succesul este un punct esential care lipseste din programul tuturor partidelor politice.
[ link extern ]

Genii despre care nu vorbeste nimeni desi realizarile lor au uimit o lume intreaga.
Mijloacele media nu ne prezinta decat ce nu se intampla sau lucrurile urate din societatea noastra....ma intreb cu ce scop? Pana il voi afla, desi il banuiesc, aleg paginile internetului pentru a ma bucura de realizari si nu de esecuri si lupte politice.
"Pe internet circulă de mai multă vreme o listă a inteligenţei şi inventivităţii româneşti contemporane. Consider că este NORMAL să afle cât mai mulţi patrioţi despre aceşti oameni ai neamului, adevărate valori naţionale care reprezintă un motiv de mândrie pentru toţi românii!"
Dr. fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomica de la Măgurele, a realizat un CD ROM (din sticla) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decât a unuia obișnuit.
Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în premieră mondială, un aparat care purifică aerul în spaţiile de locuit: distruge bacteriile din aer, reţine praful şi fumul de ţigară, atmosfera devenind „ca în salină sau pe litoralul marin”. Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!
Petrică Ionescu este cel mai important regizor de operă după Zefirelli (afirmaţie făcută de George Astalos, în ian.2001)
România a câștigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de mulți drept cel mai inteligent joc de cărţi) pe Internet, in 16.11.2000 (107 – 75 cu SUA in finala).
Ing. Petrache Teleman a obținut medalia de aur şi medalia de argint şi încă patru premii la salonul de inventica EURECA de la Bruxelles din 2003, pentru invențiile sale ECOPIERA şi MOPATEL – materiale ecologice de construcții – dar invențiile nu au fost valorificate nici în ziua de astăzi.
Prof. ªtefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universităţii Cambridge (ian. 2001), fiind aleasă şi în Consiliul Director al prestigioasei instituții britanice. Posesoare a doua certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, şefa Clinicii de Neurologie din Cluj Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral.
Nicu Mincu din comuna Iveşti (Galaţi) vindecă diverse boli cu leacuri si ceaiuri preparate din 170 de plante. La 81 de ani, arata ca la 50, pentru că, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tinereţii.
România este pe primele locuri în lume la exportul de inteligenţă. De exemplu, la „Microsoft”, a doua limba vorbită este româna, iar la NASA mulţi dintre specialiștii de prim rang sunt tot români!
Ion Scripcaru, strungar şi lăcătuş mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu găsește de 4 ani, 15.000 USD pentru a-şi realiza invenția epocală (până la proba practica): motorul care nu consumă nimic! Acesta ar trebui sa funcționeze pe baza gravitației, fiind în fapt „instalaţie mecanică amplificatoare de putere, capabilă să transforme forţa statică gravitațională în lucru mecanic”. „S-ar închide toate centralele nucleare”, spune el. Numai că OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții şi Mărci) a refuzat să-i breveteze invenția în lipsa unei machete funcționale, doar pe baza schițelor. Petre Roman si Ministerul Cercetării si Tehnologiei l-au tratat cu indiferenţă (1997), iar sponsorii nu se înghesuie (ca şi statul) să-i asigure cei 15.000 USD necesari…
Mihai Ruşeţel a inventat motorul cu apa! „Cazul Ruşeţel”, este elocvent pentru geniul românesc dar şi pentru „talentul” cu care ne risipim forțele şi putem sa ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM în 1980 şi a fost brevetat în … ianuarie 2001.
Până atunci, Securitatea l-a şicanat pentru refuzul de a cesiona invenția statului, iar în februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea ca şi consilier tehnic la „Mercedes” ( 2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea invenției… Motorul său se bazează, ca principiu de funcționare, pe „cazanul Traian Vuia”, invenție folosita încă la locomotivele Diesel electrice pentru încălzirea vagoanelor.
si multi altii...
[ link extern ]
Surse: justitiarul.ro & trezirealarealitate.ro
L.C.

Povestea PROFESORILOR care au descris IUBIREA prin ecuații MATEMATICE


Cu puțină bunăvoință, aproape orice fenomen poate fi interpretat cu ajutorul cifrelor. Este crezul după care s-au ghidat o viață întreagă cel mai frumos cuplu de matematicieni români: Laurențiu și Maria Elena Panaitopol, considerați adevărate somități în domeniu. Povestea lor sfidează barierele timpului.

Cu puțină bunăvoință, aproape orice fenomen poate fi interpretat cu ajutorul cifrelor. Este crezul după care s-au ghidat o viață întreagă cel mai frumos cuplu de matematicieni români: Laurențiu și Maria Elena Panaitopol, considerați adevărate somități în domeniu. Povestea lor sfidează barierele timpului.

"Pilot de încercare" pentru creaţiile soţului

Autorul a peste 70 de articole ştiinţifice în reviste cotate ISI, manuale de algebră pentru liceu, culegeri, dar şi a unei cărţi de polinoame, Laurenţiu Panaitopol îşi petrecea fiecare secundă liberă creând în minte probleme de matematică. Soţia era de obicei "pilotul de încercare": "Veneam acasă şi-mi spunea în glumă că nu-mi dă să mănânc până nu rezolv problema. Uneori îmi ieşea, alteori nu. Multe dintre aceste probleme originale au ajuns să fie folosite la concursuri naţionale şi internaţionale, chiar intenţionez să scot o carte cu ele".

Dincolo de cifre, dascălul era un romantic incurabil, care o ţinea ca-n palmă şi o cadorisea cu bijuterii şi călătorii în străinătate. Dovadă stau bileţelele păstrate până astăzi de soţia sa, cu glume numai de ei înţelese şi nelipsitul «Te iubesc!». N-au avut copii, aşa că întreaga energie a fost canalizată spre elevi, ajunşi astăzi dascăli cu renume.

"În ziua în care s-a prăpădit, stabilea la telefon data susţinerii unei teze de doctorat. ªi-a făcut meseria până în ultima clipă, la propriu", arată profesoara.

Mentorul celor mai buni

Unul dintre ucenicii maestrului Panaitopol este chiar Radu Gologan, coordonatorul Lotului Olimpic de Matematică: "Am fost asistentul său în anul trei sau patru de facultate, dar îl ştiam de pe la olimpiade. De altfel, concursul care-i poartă numele poate fi numit o preolimpiadă naţională. În opinia mea, este cel mai mare problematist român, un profesor care şi-a transformat studenţii în colaboratori". Cei care au apucat să meargă măcar la unul dintre cursurile sale au rămas cu amintiri de nepreţuit.

"Deşi cursurile erau predate într-o sală friguroasă de la parterul Facultăţii de Matematică, le aşteptam cu drag în fiecare săptămână, chiar şi în dimineţile de iarnă", spune Lavinia Ciungu, o fostă studentă. Un alt admirator al maestrului matematician este inspectorul şcolar din Capitală, Gabriel Vrânceanu, care s-a zbătut pentru a transforma competiţia întrun concurs naţional. "A excelat chiar şi în rolul de conducător de doctorat, ştia să găsească pentru fiecare o temă potrivită de cercetare. Din mâna lui au ieşit generaţii întregi de cadre didactice", arată inspectorul. Concursul mai are încă două etape: una la Tulcea, unde 80% din profesorii de matematică au fost "şlefuiţi" de Laurenţiu Panaitopol și o alta, județeană, la Giurgiu.

Concursul, cel mai frumos omagiu

Imediat după moartea dascălului a luat naştere Concursul Naţional "Laurenţiu Panaitopol", destinat elevilor din clasele V-XII şi organizat cap-coadă de oameni care l-au admirat. Imboldul a venit din partea Societăţii de ªtiinţe Matematice și este organizat cu sprijinul eMAG, cel mai mare retailer online din România, dar adevăraţii piloni ai proiectului sunt cei peste o sută de profesori voluntari de la mai toate liceele bucureştene, veniţi la corectură. "Este de altfel printre puţinele concursuri şcolare unde nu se percep taxe", explică dascălul Maria E.Panaitopol.

Câţiva foşti elevi care au acum o firmă de reparaţii au conceput şi realizat medaliile primite de câştigători, un altul ajuns dentist le face acestora cadou vouchere la cabinetul său, iar profesoara oferă elevilor de pe primele locuri câte o sută de euro. "Nu am pe nimeni, ce să fac cu banii", spune împăcată Maria E. Panaitopol. Cea de-a şasea ediţie a concursului s-a desfăşurat recent la Colegiul Naţional "Spiru Haret", unde aceasta a predat timp de 30 de ani, şi a strâns peste 500 de participanţi din 16 judeţe plus membrii lotului olimpic de matematică.

Cel mai mare vis al dascălului ieşit la pensie este ca proiectul să continue şi când ea nu va mai fi, iar pentru asta este dispusă să-şi vândă moştenirea primită de la părinţi: "Sunt mare proprietăreasă de pădure, 70 de hectare pe Valea Buzăului. Sper să reusesc să le vând şi să fac un fond, iar Societatea de ªtiinţe Matematice să dea aceste premii din dobânzi".

O carieră spinoasă

Până să ajungă cunoscut în breaslă, Laurenţiu Panaitopol a trebuit să treacă prin furcile caudine ale regimului comunist.

"Bărbatul meu era originar din Giurgiu. Acolo a şi fost mai întâi profesor de liceu. A avut însă de suferit din cauza faptului că tatăl său fusese ofiţer în garda regală. La sfârşitul anului întâi de facultate l-au dat afară şi l-au trimis să urmeze şcoala de frezori. A fost reprimit după doi ani. A ajuns profesor şi conducător de doctorat după ’90, când avea deja articole publicate în străinătate. Ca să trimiţi un astfel de articol, aveai nevoie de vreo cinci aprobări, să faci dovada că nu trădezi vreun secret de stat", povesteşte doamna Panaitopol.





[ link extern ]

Desi nepremiati, semenii nostri sunt straluciti si se dedica in intregime inovatiilor care ne-ar putea usura viata tuturor.
Realizarea unui motor magnetic pentru producerea energiei fara costuri
[ link extern ]
Un alt exemplu demn de a fi apreciat si sutinut, un grup de oameni care lucreaza la un proiect magnific - traiul intr-o comunitate autosustenabila. Dezvoltarea unei comunitati bazata pe echilibrul intre diversitate si armonie
[ link extern ] /
L.C.

Ea a ales România.
Hedi Hoka: „Izvorul sănătăţii şi fericirii este în minte.”

Vine din „Transilvania fermecătoare”. A străbătut, de-a lungul carierei şi a pregătirii academice, toată Europa. ªi-a obţinut doctoratul în Psihologie la Universitatea Babes-Bolyai, din Cluj. ªi-a continuat studiul în Olanda şi Ungaria. Munca sa a purtat-o prin Viena, Helsinki şi Berlin. A revenit definitiv acasă, la Cluj, pentru că nu poate trăi departe de părinţi. În timpul căutărilor ei, citise un articol legat de o cercetare asupra bolnavilor în fază terminală, care fuseseră întrebaţi despre cel mai mare regret din viaţă. Răspunsul lor – că au petrecut prea puţin timp cu cei pe care-i iubiseră. Hedi Hoka a realizat atunci că nu-şi doreşte acest regret. A rămas doar cu nostalgia Amsterdamului…

[ link extern ]