Sarcina nedorita de tata

timprosu a scris:

Intr-adevar, ai dreptate in mare parte. Ca sa fie mai echitabil, daca un parinte doreste copilul si unul nu, si se iau masuri in timp util, parintele care doreste copilul ar trebui sa isi asume complet responsabilitatea cresterii si educarii lui. Asta e parerea mea.

Hai sa spunem ca in ceea ce scrieti mai sus ar exista o oarecare logica, totusi, legiuitorul cred ca a avut in vedere in primul rand interesul copilului prin obligarea si celuilalt genitor la plata.

Ca sa se dovedeasca paternitatea,este nevoie in primul rand de probarea acestor acuzatii ,va fi nevoie ca inculpatul(dumneavoastra)sa dovedeasca ca acest copil nu va apartine(asta daca nu sunteti siguri de acea persoana),veti avea nevoie de martori,marturii,probe, o expertiza medico-legala este categorica,dovedind in final daca sunteti sau nu tatal acelui copil,daca in urma rezultatului expertizei medico-legale,daca testul ADN rezulta pozitiv sunteti tatal acelui copil,in schimb daca rezultatul este negativ,nu sunteti tatal copilului.
Actiunea de trimitere in judecata in vederea stabilirii paternitatii se va desfasura in termen nu mai mare de un an de la nasterea copilului,ulterior fapta nu se mai prescrie(nu mai puteti fi tras la raspundere).Toate cheltuielile de judecata le veti suporta dvs din pacate(cu mici exceptii,daca mama copilului nu stie care este in final tatal copilului,si la termenul de judecata vor fi prezenti mai multe persoane ca fiind potentiali tati,va fi obligata prin lege sa plateasca cheltuielile fiecarei persoane in parte,mai putin persoanei care sa dovedit a fi tata),in final veti fi obligat si de plata unei pensi alimentare pana la varsta de 18 ani a copilului.
Din pacate nu aveti nici un suport legal in aceasta situatie...pentru ca persoana in cauza va poate acuza inclusiv de viol,chiar daca probabil nu este asa.(Necunoscuta este mentalitatea unei femei,ca sa isi atinga obiectivele).Imi pare rau... :(

Nu exista vreo posibilitate reglementata legal prin care dumneavoastra sa o determinati pe fosta partenera de cuplu sa intrerupa sarcina.

Nu va suparati pe mine, dar trebuie sa definim bine cuvantul "ASUMA". Ca sunt femei, care isi doresc un copil cu un anumit barbat, il fac si stiu doar ele. Si mai sunt si femei care fac un copil pentru a trage de acel barbat si a stoarce cat mai mult de la el. Copilul, nu este o joaca, el trebuie sa apara cand parintii isi doresc asta... Nu cand un singur parinte isi doreste asta

Dunncan,

lasand la o parte opinia personala a fiecaruia despre aceasta problema, ati intrebat daca beneficiati de un suport legal.

In Romania, singura persoana care poate decide cu privire la o sarcina este mama, deci nu, nu, legea nu iti ofera un suport legal. Explicatia ar putea consta in faptul ca o intrerupere de sarcina prespune, indiferent de modalitatea in care se realizeaza, o lezare a integritatii corporale, pe care o poate decide exclusiv persoana in cauza. Pentru orice interventie medicala asupra organismului se cere acordul persoanei, inclusiv pentru intreruperea de sarcina.

Dincolo de acest aspect al legii, va inteleg intrebarea pentru ca intr-adevar, nu sunteti nici primul si nici singurul care se afla in situatia aceasta. Sunt de-acord ca acest drept al femeii este de multe ori folosit in mod abuziv, pentru ca am vazut in practica foarte multe femei care raman insarcinate cu o inducere in eroare a barbatului despre anticonceptionalele pe care de fapt nu le iau si femei care isi doresc sa faca un copil, chiar si cu un necunoscut, chiar si fara vointa lui.

In ceea ce priveste recunoasterea copilului, o doamna a scris deja pe forum ca prin actiune in justitie se poate stabili paternitatea copilului iar dumneavoastra nu puteti influenta acest lucru decat prin efectuarea unui test de paternitate (in masura in care nu sunteti tatal copilului).

Ceea ce ar putea fi de interes pentru dumneavoastra este art. 428 din Codul Civil, care prevede dreptul mamei care introduce o actiune in stabilirea paternitatii la depagubiri pentru cheltuielile efectuate cu nasterea, lehuzia si intretinerea in timpul sarcinii etc. Odata stabilita paternitatea, legea obliga ambii parinti, casatoriti sau nu, la intretinerea acestuia.

Legea nu distinge in aceste situatii dupa cum copilul a fost dorit sau nu, adus pe lume prin inducerea tatalui de catre mama sau nu. Asta deoarece in dreptul familiei, legea s-a ghidat intotdeauna dupa principiul interesului superior al copilului, care prevaleaza in toate situatiile.

Daca imi permiteti un sfat: incercati sa acceptati situatia in care va gasiti si sa ajungeti la o intelege cu mama copilului privind contrbutia financiara a dumneavoastra - orice demers legal va fi mai costisitor in primul rand si mai dificil din punct de vedere emotional in al doilea rand.