Cec garantie in alb - penal sau nu?

laviniacostica a scris:

Disponibilul trebuie sa existe prealabil emiterii cecului si sa aiba cel putin valoarea cecului, sa fie, asa cum arata art.3 alin 2 din legea cecului, o suma de bani lichida, certa si exigibila, asupra careia tragatorul are dreptul sa dispuna prin cec.
Tragatorul este obligat sa mentina acoperirea pana la incasarea cecului sau pana la expirarea termenului legal de prezentare, nefiindu-i permis sa-si blocheza contul.In cazul dvs. lucrurile sunt si mai grave tinand cont ca este vorba de un cec in alb.

Lavinia Costica

Problema mea este una de polemica. Stiu ca disponibilul trebuie sa existe si sa fie mentinut, etc. Dar daca e in alb, garantie la un contract, contract fara valoare si care este completat de catre beneficiar, cum mai stabilim care este disponibilul si mai mult care este intentia de inselatorie? In situatiile in care se emite ca forma de plata e clara situatia. Dar la garantii parca e in zona gri totusi...

Referitor la cecul in alb :
Un “cec în alb”aşa cum este definit şi reglementat în punctele nr.67-71 din Normele-Cadru nr. 7/1994 ale BNR. Cu privire la această ipoteză se pot contura două opinii:
a) Într-o primă opinie se poate susţine că „cecul în alb”îşi are temeiul juridic în art. 14 din Legea nr. 59/1934, când se foloseşte expresia „un cec necompletat la emitere” care poate fi completat ulterior potrivit înţelegerilor intervenite între părţi. Deşi în lege nu este prevăzut în mod expres, în baza textului de lege mai sus menţionat, precum şi a art. 2 alin. 1 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară, BNR a reglementat în punctele nr. 67-71 din Normele –Cadru nr. 7/1994 „cecul în alb” astfel:
„Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului. Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezintă cecul la plată. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii. Primitorul cecului în alb, cât şi oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu menţiunile cerute de art.1 din Legea asupra cecului, conform înţelegerilor care au avut anterior între semnatarii cecului, fără a mai fi necesară intervenţia trăgătorului. Dreptul de completare trece de la un posesor la altul odată cu predarea cecului. Pentru ca posesorul cecului să nu depăşească înţelegerile iniţiale dintre semnatarii cecului, în cazul cecului în alb se va adăuga o clauză care să conţină una dintre următoarele formulării:
 „Înaintea plăţii posesorul va completa cecul”- în cazul dreptului nelimitat al posesorului cecului în alb privind completarea acestuia; sau
 „Înaintea plăţii posesorul va completa cecul, fără a depăşi…”- în cazul dreptului limitat al posesorului cecului în alb privind completarea acestuia.
Limitarea dreptului posesorului cecului în alb de a completa instrumentul se va face în legătură cu una sau mai multe din menţiunile obligatorii prevăzute la art. 1 din Legea asupra cecului, respectând standardele de conţinut din prezentele norme-cadru. Banca Naţională a României şi societăţile bancare nu vor primi cecuri în alb necompletate. Posesorului de bună-credinţă al cecului nu i se poate imputa nerespectarea înţelegerilor dintre trăgător şi beneficiar stabilite cu ocazia emiterii cecului, dacă cecul respectiv a fost completat abuziv de către beneficiar sau de către un posesor de rea-credinţă. Nerespectarea înţelegerilor stabilite în momentul emiterii cecului, cu ocazia completării lui, va putea fi opusă posesorului numai dacă se face dovada că acesta a dobândit cecul cu rea-credinţă sau a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea lui. Banca Naţională a României şi societăţile bancare nu vor putea primi un cec în legătură cu care le-a fost notificat de către trăgător faptul că a fost completat abuziv şi apoi pus în circulaţie, chiar dacă cecul le este prezentat de către un posesor de bună-credinţă.”
Referitor la această opinie este de observat că BNR, prin Normele-Cadru nr. 7/1994 interzic băncilor să primească la plată cecuri în alb: „BNR şi societăţile bancare nu vor primi cecuri înalb necompletate.”,(pct. 59 alin. ultim.). Iar în pct. 71 alin.2 se dispune: „Banca Naţională a României şi societăţile bancare nu vor putea primi un cec în legătură cu care le-a fost notificat de către trăgător faptul că a fost completat abuziv şi apoi pus în circulaţie, chiar dacă cecul le este prezentat de către un posesor de bună-credinţă.”
b) Într-o altă opinie se poate susţine că folosirea cecului în alb este interzisă de Legea nr. 59/1934 deoarece:
- potrivit art.2 din Legea nr.59/1934, titlul căruia îi lipseşte una din condiţiunile arătate în art. 1 „nu va fi socotit cec, afară de cazurile arătate în aliniatele ce urmează;”Or în aliniatele 2,3,4,5 din art. 2, legiuitorul se referă numai la lipsa locului emiterii cecului precum şi a locului plăţii, celelalte rubrici trebuind să fie completate în momentul emiterii potrivit art. 1 şi art. 2 alin.1; ca urmare se poate susţine că Normele-Cadru nr.7/1994 ale BNR sub acest aspect contravin dispoziţiilor exprese şi imperative ale Legii speciale nr. 59/1934.
- conform art. 84 pct. 3 teza 2 din Legea nr. 59/1934 legiuitorul a încriminat drept infracţiune emiterea unui cec căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale cerute de aliniatele 1, 2, 3, şi 5 al art.1 şi art. 11 ;57 or în acest articol s-ar încadra şi „cecul în alb” aşa cum din păcate este reglementat în Normele-Cadru nr. 7/1994 emise de BNR ceea ce nu poate fi admis.


ART. 14
Daca un cec necompletat la emitere a fost completat fara a tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor intelegeri nu poate fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobandit cecul cu rea credinta, sau daca posesorul a
savarsit o greseala grava in dobandirea cecului

PCT. 67
Cecul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului.
PCT. 68
Mentiunile care lipsesc trebuie sa fie completate atunci cand posesorul prezinta cecul la plata. Este obligatoriu ca cecul in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in momentul platii.
PCT. 69
Primitorul cecului in alb ca si oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, conform intelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii cecului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului. Dreptul de completare trece de la un posesor la altul odata cu predarea cecului.
Pentru ca posesorul cecului sa nu depaseasca intelegerile initiale dintre semnatarii cecului, in cazul cecului in alb se va adauga o clauza care sa contina una dintre urmatoarele formulari:
a. - "Inaintea platii posesorul va completa cecul" - in cazul dreptului nelimitat al posesorului cecului in alb privind completarea acestuia;
sau
b. - "Inaintea platii posesorul va completa cecul, fara a depasi..." - in cazul dreptului limitat al posesorului cecului in alb privind completarea acestuia.
Limitarea dreptului posesorului cecului in alb de a completa instrumentul se va face in legatura cu una sau mai multe din mentiunile obligatorii prevazute la art. 1 din Legea asupra cecului, respectand standardele de continut din prezentele norme-cadru.
Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor primi cecuri in alb necompletate.
PCT. 70
Posesorului de buna-credinta al cecului nu i se poate imputa nerespectarea intelegerilor dintre tragator si beneficiar stabilite cu ocazia emiterii cecului, daca cecul respectiv a fost completat abuziv de catre beneficiar sau de catre un alt posesor.
PCT. 71
Nerespectarea intelegerilor stabilite in momentul emiterii cecului, cu ocazia completarii lui, va putea fi opusa posesorului numai daca se face dovada ca acesta a dobandit cecul cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea lui.
Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor putea primi un cec in legatura cu care le-a fost notificat de catre tragator ca a fost completat abuziv si apoi pus in circulatie, chiar daca cecul le este prezentat de catre un posesor de buna-credinta.



PS : Exista practica a instantelor de judecata in sensul ca un cec in alb dat in garantia unei plati , nu constituie infractiune de inselaciune.

Multumesc pentru raspunsul deosebit de documentat!

Asa am constatat si eu ca de obicei nu se ajunge la urmarire penala pt cecuri in alb garantie. Dumneavoastra ce credeti? Pt ca am simtit din tonul PS-ului o nuanta de neacceptare a acestui lucru.

Sigur ca sunt si solutii pro si solutii contra.
Depinde si de modul cum a fost formulata plangerea si de probatoriul administrat.
In multe situatii odata chemat la parchet sau politie cel impotriva caruia a fost formulata plangerea plateste si in acest fel nemaiexistant prejudiciu politistii fac propuneri pe 18 indice 1.
DIn punct de vedere penal insa ... ceea ce intereseaza este daca la data emiterii cec-ului exista sau nu disponibil in cont. Sigur se naste intrebarea cand a fost emis cec-ul. In practica militienii il dateaza .... aproximativ .. prin datele celorlalte cec-uri din carnet de dinainte si de dupa fila.
Iar existenta disponibilului este rezolvata prin extrasele de cont care se obtin de la banca si din care rezulta fara dubiu daca in acea perioada si pe toate perioada pana cand a fost dat in plata a existat sau nu disponibil.
Punctele de vedere exprimate sunt corecte ... dar .. repet ... d.p.d.v penal altceva intereseaza.
Singurele distinctii care le-am vazut a fi facute in materie penala sunt acelea legate de instiintarea debitorului ca bagi cec-ul in plata mergandu-se pe ideea ca fiind in alb (doar pentru garantare) nu ar mai fi mijloc de plata avand un alt regim decat mijlocul de plata -cec-ul-. Sigur si distinctia asta e discutabila ...