texte, moncher, ... texte

Ceea ce am sa scriu le va parea unora ridicol. Prin urmare, ii rog sa ma scuze si sa treaca mai departe, prin viata lor si a altora, ca si cand n-ar fi citit aceste randuri.

Pamantul tarii este pentru mine sacru. Nu caut intelesuri acestui cuvant pentru ca stiu ce simt. Nu stiu daca doar am fost educata sa simt asta dar nu mi se pare important sa aflu. Dupa cum nu mi se mai pare important sa mai adaug ceva despre fidelitatea fata de tara.

Despre tot cea ce este pentru mine sacru vorbesc foarte putin sau deloc. Asa ca, ma opresc aici.

Gabriela Pintea

Gabriela, personal, sunt in asentimentul tau, asa incat nu este nimic ridicol in a simti in acest fel. Si nu cred ca este un lucru care tine doar de latura educativa, ci pur si simplu, ne nastem asa...Daca nu am fi asa, oare cum am putea sa respectam si sa pretuim si celelalte valori care au importanta , indicutabil in viata noastra? De aceea nici mie nu mi se pare nimic nelalocul lui modul in care legiuitorul a definit fidelitatea fata de tara. Prin asociere, cuvantul sacru ma duce cu gandul la notiunea de sacrificiu, care, relaţionează complementar cu sacrul. Asa incat, folosindu-se acest termen, s-a dorit poate sa ni se induca si ideea de sacrificiu , adica , ceva de genul: ,,fidelitatea fata de tara este sacra , iar ea trebuie sa mearga chiar pana la sacrificiu, daca se impune" Cuvantul sacru are intr-adevar ca sinonim si cuvantul,,sfant" insa si pe aceea de ,,solemn".

Hm... deci patriotismul e chiar ereditar?
Asta ma pune chiar pe ganduri... :)):)):))

Si eu mi-am pus aceasta intrebare adeseori.

peraspera a scris:

Interesant, imi explic amalgamul prin prizma momentului cand a fost scrisa, a autorului (adica autorilor) si a tintei. Era atunci necesar sa se stabileasca diferenta specifica: acum, dupa Revolutie este bine sa "le dam" si ceva religie, sa se vada ca noi suntem altii. Daca Parintele Constitutiei nu mai poate sa ne explice, timpul a fost prea scurt pentru el si nu a putut face dezvaluiri, iata cu ce ne-am ales! Este interesant ca subiect de discutie dar din pacate aceste observatii cam desacralizeaza cartea noastrastra de capatai.

Rezultatul este ca omului i se induce ideea ca justitia pamanteana izvoraste si se intrepatrunde cu judecata divina. Ce greseala! Legile sunt facute de om pentru om. De unde stie omul ce vrea Dumnezeu si cum judeca Dumnezeu?
.......................
Reducand la ridicol acest aspect, vreau sa va spun ca pe sectiunea unde scriu adesea si ale carei probleme le cunosc mai bine, cineva isi sustinea punctul de vedere invocand pentru dreptul lui de a-si folosi cota-parte indiviza, fortandu-l pe vecinul sau sa-i accepte lucrarea prin aceea ca "proprietatea e sfanta". Iata pana unde s-a ajuns!!! Oamenii simpli nu stau sa judece prea mult si adeseori invoca sfintenia ca si cum l-ar inchiria cu ora pe Dumnezeu pentru a-si rezolva o problema. Deci omul a transpus in mintea lui o idee, las ca si aceea falsa, in text de lege, in fata unuia care nu voia si nu voia...ce voia respectivul....
Texte, ziceti? Texte care ne debusoleaza, pentru ca unii au vrut sa fie ei mai catolici decat Papa.

JH, Nu neaparat patriotismul este eriditar , ci o anume sensibilitate care inglobeaza zic eu, o serie de calitati, adica o persoana care este capabila de sentimente( dintre cele nobile) , printre care nu poate sa nu existe si acela de patriotism. Uite , spre exemplu( un exemplu banal) , sentimentul patriotic il putem regasi si atunci cand echipa noastra nationala poarta un meci cu echipa altei tari. Departe de a fi pasionata de acest sport, daca am ocazia, vizionez acest meci si trebuie sa recunosc faptul ca sunt cuprinsa de o mare mandrie patriotica. Iar starea aceasta incepe inca din clipa in care se canta imnul national .Mi se pare un moment de o solemnitate incredibila si de o mare incarcatura emotionala. Iar in alte situatii chiar nu pot descrie ce anume simt. Si sincer, nu pot sa afirm ca in afara de scoala, familia mi-a insuflat cumva acest sentiment. Este firesc sa fii nu doar loial , deidcat locului caruia apartii, dar si sa te identifici cu el, de aceea spun ca pe buna dreptate , cuvantul ,,sacru" din acel text constitutional, este corect plasat acolo. :) Parerea meaB-)
@ELGA50, nu proprietatea in sine este sfanta, insa Pamantul da. Pentru ca divinitatea ne-a plasat pe noi toti in acest spatiu, pamantul fiind suportul pe care vietuim .Cum ni l-am impartit noi, ce am facut din el, cat detine unul sau celalalt nu mai este treaba divinitatii...cu m il gestionam pe el , resursele lui, iarasi ne priveste. :)