Se ia sau nu în considerare într-un proces civil o expertiză psihiatrică a minorului?

Domnule when,
Ipocrizia este la ea acasa, la unii atat de evidenta incat ma mir cum de ii apuca putin jena. Stiu cazul in care o mama isi tara copilul la inml cand nu avea niciun an sau mai incolo la un an si ceva pretizand ca acel copil s-ar fi lovit fix cand tatal statea o ora sau doua cu copilul la mama in casa. Adica orice mica zgarietura inerenta invatarii mersului era pusa pe seama tatalui, cu scopul de a-i face tatalui plangeri penale in vederea obtinerii custodiei exclusive. Probabil ca atunci cand copilul s-a lovit atat de rau sub supravegherea mamei incat a ajuns la chirurgie plastica, ar fi trebuit mama respectiva sa se autodenunte direct.
Acelasi copil, la nici doi ani de zile, era dus la psiholog. Bineinteles ca rezultatul raportului era ca acel copil nu poate sa stea nicio secunda fara mama sa. Aceluiasi copil i s-a facut o expertiza extrajudiciara la solicitarea mamei la un expert criminolog la varsta de nici patru ani. Acelasi copil a fost dus de mama si la un medic primar psihiatrie infantilă şi neurologie infantilă, tot cu recomandarea ca nu cumva copilul sa stea cu tatal departe de mama. In cadrul programului de vizita, au fost chemati diversi psihologi si executori judecatoresti pentru a constata si scrie una alta la dictare. Toate aceste de mai sus si multe altele, pentru ca erau facute de mama in scop procesual nu au traumatizat copilul absolut deloc. Da deloc. Pe cuvant, doar ce intentioneaza sa faca tatii sau instantele este traumatizant.

Prea multe bănuieli strică, stimate tătic. Şi da, aşa cum până deunăzi beneficiam de serviciile IPJ cu TEP, acum beneficiem de Medicina legală. Nu sunt singura beneficiară...Culmea e că eu am fost cu copilul acolo, în urmă cu câţiva ani şi am fost refuzată, fiindcă nu m-a trimis o instanţă sau o instituţie; am cerut Autorităţii Tutelare o adresă ca să fie expertizat copilul şi psihologul de acolo mi-a spus: "Şi dvs., doamnă? Am crezut că aveţi mai multă minte decât domnul..." şi aşa, a rămas copilul neexpertizat. Copilul era şocat după executarea silită organizată de tata, plângea din senin şi refuza să iasă din casă, nu mânca şi noaptea avea coşmaruri. Am vrut să se constate trauma minorului. Nu s-a putut.
Să ştiţi că empatizez cu multe mămici de pe forum, acuzaţiile la adresa mamelor parcă urmează acelaşi traseu: reclamaţii la DGASPC pentru sabotarea relaţiilor cu minorul, apoi chemarea Poliţiei să constate refuzul copilului, plângerea penală, executarea silită, refuzul unor metode alternative pentru familiarizarea cu copilul, impunerea consilierii psihologice, alte executări silite, reducerea pensiei alimentare, încercarea de penalizare a mamei prin susţinerea alienării parentale.
Măi oameni buni, până voi trimiteţi cadou copilului doar înaintea termenelor de judecată, prin curier, ca să aveţi dovezi, până veniţi să luaţi copilul cu martor şi Poliţie şi cu executorul, până ce o terfeliţi pe mama copilului în faţa copilului, nu îi veţi câştiga respectul şi ataşamentul.Dacă vă satisface să-l luaţi cu forţa, ca cei condamnaţi cu executare, o puteţi face, puteţi să-l luaţi cu mascaţii, în interesul său superior. În definitiv, Sindromul Stockholm există şi la copilul smuls din sânul familiei, şi la ostatici. Aici INML-ul ar putea aduce lămuriri.

againstPAS, copilul meu a avut 3 ani când a trebuit să-l duc la evaluare şi la consiliere psihologică, la cererea tatălui, eu am dus copilul, el a plecat, nu a participat. E una să vină un executor să constate ceva, alta să vină 7 inşi, în frunte cu executorul, inclusiv poliţiştii în uniformă, să ia un copil de 3 ani. Faceţi diferenţa. Şi ce ziceţi să fiţi vizitat de inspectorii de la Autoritatea Tutelară şi DGASPC, fiindcă 3 zile nu ai răspuns apelurilor telefonice ale tatălui date când eram la ştrand cu copilul? cu acuzaţia că am dus copilul în Germania, fără acordul lui?

Nu caut aprobarea nimănui şi nu sunt racolator de clienţi pentru nimeni, eu am avocat.

Copilul era şocat după executarea silită organizată de tata, plângea din senin şi refuza să iasă din casă, nu mânca şi noaptea avea coşmaruri.

A fost cumva copilul silit sau fortat de catre executorul judecatoresc? ce anume l-a traumatizat asa de tare?

Să ştiţi că empatizez cu multe mămici de pe forum, acuzaţiile la adresa mamelor parcă urmează acelaşi traseu: reclamaţii la DGASPC pentru sabotarea relaţiilor cu minorul, apoi chemarea Poliţiei să constate refuzul copilului, plângerea penală, executarea silită, refuzul unor metode alternative pentru familiarizarea cu copilul, impunerea consilierii psihologice, alte executări silite, reducerea pensiei alimentare, încercarea de penalizare a mamei prin susţinerea alienării parentale.

Eu empatizez cu parintii care isi cresc copii responsabil sau care doresc sa isi creasca copii, sa fie langa ei. Nu pot empatiza insa cu cei care isi abuzeaza copilul si se fac ca ploua, ca fapta lor nu exista, ca ei saracii nu sunt responsabili de nimic.

Culmea e că eu am fost cu copilul acolo, în urmă cu câţiva ani şi am fost refuzată, fiindcă nu m-a trimis o instanţă sau o instituţie; am cerut Autorităţii Tutelare o adresă ca să fie expertizat copilul şi psihologul de acolo

Chiar ca e culmea.
Haideti sa sumarizam faptele ca poate am inteles eu gresi.
Copilul este traumatizat de actiunile tatalui, mergeti din proprie initiativa la expertiza si nu sunteti primita, acum fostul partener cere expertiza si ati fi primita insa......brusc nu mai doriti dumneavoastra si cautati decizii care sa va scuteasca de acest drum?
De ce nu ati considerat ca minorul e trambalat atunci cand dumneavoastra l-ati dus la expertiza insa e trambalat daca tatal cere expertiza????

Măi oameni buni, până voi trimiteţi cadou copilului doar înaintea termenelor de judecată, prin curier, ca să aveţi dovezi, până veniţi să luaţi copilul cu martor şi Poliţie şi cu executorul, până ce o terfeliţi pe mama copilului în faţa copilului, nu îi veţi câştiga respectul şi ataşamentul.

Nu prea pare ca va adresati oamenilor buni la ce descrieti acolo.
Eu cand folosesc expresia asta ma refer la sobolanii aceia care vin sa aduca cadouri copiilor, la nenorocitii aia carora le sunt aruncate darurile pe scari, la ticalosii care au nesimtirea sa doreasca tratament pentru copilul care a inceput sa doreasca sa se muste singur de ureche si tot asa......

E una să vină un executor să constate ceva, alta să vină 7 inşi, în frunte cu executorul, inclusiv poliţiştii în uniformă, să ia un copil de 3 ani.

De ce sunt situatii diferite? exceptand numarul de persoane? Copilul dumneavoastra face atac de panica si in autobuz sau tren? Ca urasc sa va spun eu asta insa sunt mai mult de 7 persoane.
A fost luat pe sus, s-a tras de el? A fost bruscat, injurat, imbrancit?

Şi ce ziceţi să fiţi vizitat de inspectorii de la Autoritatea Tutelară şi DGASPC, fiindcă 3 zile nu ai răspuns apelurilor telefonice ale tatălui date când eram la ştrand cu copilul

Si nu aveati mobil atunci? Nu v-a cautat pe mobil?

Si vizita respectiva a traumatizat copilul?

Ca sa fac un scurt rezumat si sa va intreb si eu cum m-ati intrebat pe mine, considerati ca cele descrise de AgainstPas nu traumatizeaza sub nici o forma insa ce s-a intampla fiului dumneavoastra traumatizeaza?

Nu caut aprobarea nimănui şi nu sunt racolator de clienţi pentru nimeni, eu am avocat.

Asta e minunat. Parea cu totul altceva.

1.Nu a fost tras, ci i s-a spus că trebuie să plece cu tata, cu martorii şi cu poliţiştii şi nu a vrut, fiindcă nu prea îl cunoştea pe tata
2.Corect, şi eu
3. Aţi înţeles greşit, evident. În urmă cu mai mulţi ani, copilul era în starea descrisă de mine, am avut nevoie de 3 luni să-l pot scoate din casă şi 1 an ca să-l echilibrez. Acum, copilul e fericit, e bine, rănile s-au cicatrizat, au rămas urmele
4. Cadourile trebuie să le dea copilului cel care vine în vizită, pentru ca copilul să se bucure de venirea lui şi de cadou, este şi asta o formă de apropiere între copil şi tată, exact ca şi pensia în natură, cum susţineţi dvs., pentru a simţi copilul că şi celălalt părinte se ocupă de el. Şi e indicat să-i ducă măcar o acadea copilului, nu numai martorii , iar cadoul să-l trimită prin curier, cu taxarea inversă a transportului.
5. Sunteţi comic.Şi în celulă la închisoare sunt oameni, şi într-o excursie cu prietenii; şi la interogatoriu la Parchet stai la masă vis-a-vis de un bărbat, întâmplător criminalist, şi la restaurant stai la masă vis a vis de un bărbat - iubitul. E o mică diferenţă, ei, nu toată lumea poate remarca.
6. Nu, nu m-a căutat pe mobil, iar fixul e de modă veche; vizita respectivă (au mai fost şi altele) a fost cu interogatorii despre mine, despre părinţii mei, despre veniturile mele şi copilul a fost interogat. Dar a mai fost interogat şi înainte, când au fost alţi inspectori, de la abuz şi neglijare.
7. Eu nu ştiu cum e cu copilul lui againstPAS, e percepţia şi frustrarea lui. El aşa vede lucrurile. Credeţi că tatăl copilului meu vede altfel? El nu-şi asumă nimic din ce a dăunat copilului, dar măcar acum, că mai are alt copil, poate vede ce înseamnă să fii tată şi îi doresc din tot sufletul să se simtă împlinit, fericit, să-şi iubească soţia şi să aibă cât mai mulţi copii.
Avocatul meu mi-a declarat că sunt ultima clientă pe probleme cu minori, nu mai ia cazuri de minori şi familie.

1.Nu a fost tras, ci i s-a spus că trebuie să plece cu tata, cu martorii şi cu poliţiştii şi nu a vrut, fiindcă nu prea îl cunoştea pe tata

Nu inteleg, din ce descrieti dumneavoastra nu se explica de ce

am avut nevoie de 3 luni să-l pot scoate din casă şi 1 an ca să-l echilibrez.

in urma acelei executari.
nu sesizati nici o problema, este?

3. Aţi înţeles greşit, evident. În urmă cu mai mulţi ani, copilul era în starea descrisă de mine, am avut nevoie de 3 luni să-l pot scoate din casă şi 1 an ca să-l echilibrez. Acum, copilul e fericit, e bine, rănile s-au cicatrizat, au rămas urmele

Daca copilul e foarte bine acum, de ce nu doriti sa mai mearga la expertiza? Tot nu inteleg.
Are loc o executare silita unde fara nici o explicatie logica, doar pentru ca au intrat 7 persoane intr-o camera dintre care un politist si tatal copilului pe care acesta nu-l mai vazuse de multe ori, copilul a fost in asa hal traumatizat incat nu a mai iesit 3 luni din casa.
Doamna, cu tot respectul va spun, ori s-a intamplat altceva si nu va amintiti ori povestea dumneavoastra nu sta in picioare deloc.

4. Cadourile trebuie să le dea copilului cel care vine în vizită, pentru ca copilul să se bucure de venirea lui şi de cadou, este şi asta o formă de apropiere între copil şi tată, exact ca şi pensia în natură, cum susţineţi dvs., pentru a simţi copilul că şi celălalt părinte se ocupă de el. Şi e indicat să-i ducă măcar o acadea copilului, nu numai martorii , iar cadoul să-l trimită prin curier, cu taxarea inversă a transportului.

Corect, deci cand mamele empatice arunca ce a cumparat tatal pe scari, nu e ceva ce dumneavoastra ati sustine, nu-i asa?

5. Sunteţi comic.Şi în celulă la închisoare sunt oameni, şi într-o excursie cu prietenii; şi la interogatoriu la Parchet stai la masă vis-a-vis de un bărbat, întâmplător criminalist, şi la restaurant stai la masă vis a vis de un bărbat - iubitul. E o mică diferenţă, ei, nu toată lumea poate remarca.

Asa este, nu ne explicati dumneavoastra?
Cumva pentru ca inainte sa apara acei oameni i s-a spus sa nu plece, ca nu o va mai vedea niciodata pe mama?
Reactia descrisa de dumneavoastra este explicabila in trei situatii respectiv:
a. copil cu anumite probleme psihice
b. copil care in timpul procedurii de executare a fost speriat, maltratat, bruscat
c. copil care a fost montat sa se sperie si sa refuze executarea.
Acum dumneavoastra doriti sa sustineti ca va a flati intr-a 4-a pe care nu multi o pot observa....... E fix povestea cu hainele cele noi ale imparatului.
6. Nu avea numarul dumneavoastra de telefon? Daca insa suspecta ca ati fugit din tara era insa logic sa va caute pe fix. E evident ca omul era convins ca ati fugit din tara. Aveti idee de ce?

7. Eu nu ştiu cum e cu copilul lui againstPAS

Ba stiti, a descris mai sus, ii este dusa de la cateva luni fata la taspe controale si criminalisti si psihologi. Aveam senzatia ca ati citit, asa a parut. puteti sa o faceti acum daca v-a scapat si puteti sa imi raspundeti.
Despre situatia copilei lui asa cum a descris-o ce parere aveti?
Gasiti scuze dat fiind faptul ca e vorba de o mama pe care o sustineti si va e teama ca va stricati ploile daca dezaprobati public comportamentul ei sau va mentineti ideea, cum ca tracasarea copiilor peste tot este traumatizanta?

8. Mai am o intrebare, daca tatal vine la programul de vizita si bunica materna incepe sa tipe si sa il injure si sa scoale blocul in picioare, considerati un comportament care incurajeaza sau descurajeaza legatura unui minor cu nerezidentul care a venit sa il ia? Si tatal a venit calm, civilizat, pasnic, singur.

9.

El nu-şi asumă nimic din ce a dăunat copilului

Si dumneavoastra va asumati ceva?
Va rog sa imi aratati unde ati facut asta. ca in afara de faptul ca e vina fostului si ridicatul naiv din umeri nu pare ca faceti altceva.
Ba da, cautati modalitati prin care minorul fericit si vesel sa nu aiba parte de expertiza ca sa se afle exact cat de fericit si cat de vesel este.