Am 15 ani si prietena mea de 17 este insarcinata.Intrebarea mea ...

Bună ziua,
1. Protecția copilului categoric are un cuvânt de spus în această situație, din mai multe puncte de vedere.
-în primul rând sunteți amândoi minori. Adică copiii vor avea copil. Nu vă puteți întreține singuri, depindeți de alții, atât din punctul de vedere al veniturilor, cât și din punctul de vedere al situației locative. Puteți păstra copilul în familie, dacă îi puteți asigura condiții materiale și morale pentru o dezvoltare armonioasă. Trebuie să vă puneți întrebarea, dacă veți fi în stare să vă asumați toate responsabilitățile aferente rolului de părinte. Așa cum s-a scris mai sus, creșterea copiilor nu e ca-n filme, unde vezi copii seara în pat, cu zâmbetul pe buze. Copilul mai e și bolnav și are și zile proaste, ca noi toți. Și !!cel mai important!!, copilul nu e un obiect, pe care îl abandonezi, dacă te-ai săturat / plictisit de el. Lipsa de afecțiune din partea mamei îi poate provoca sechele sufletești ireversibile și iremediabile. Deci a crește copii înseamnă în primul rând o enormă responsabilitate, pentru care, -din cele scrise-, nu cred că sunteți pregătiți.
-protecția copilului are obligația de a monitoriza lunar mama minoră, să vadă, dacă are cine să o întrețină, să-i poartă grijă etc. Dacă nu, pot propune internarea într-un centru rezidențial din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.
-de asemenea, protecția copilului monitorizează familia și după naștere, deci se va verifica, dacă mama minoră și nou-născutul trăiesc în condiții adecvate și dacă au toate cele necesare unui trai decent. Dacă nu, iarăși se ia în considerare posibilitatea instituționalizării sau -preferabil- plasamentul la o rudă. Nu se poate crește copil cu telefonul mobil în mână. Copilul depinde 100% de Dvs. și mai ales de mama (alăptare, scutece, haine curate, curățenie, control la medic etc., etc.), este nevoie de răbdare, devotament, iubire., 24/24, 7 zile pe săptămână.. Sunteți pregătiți pentru asta???
2.Bunica trebuie să știe ce se întâmplă în casa ei. Așa este corect. Nu e corect să vă bazați pe ajutorul ei, dar să nu o informați despre ce o așteaptă. Este pregătită ea să mai aibă grijă, alături de Dvs. și iubita, și de un bebeluș?
3. Dacă prietena nu vrea să facă avort există și posibilitatea ca după naștere copilul să fie dat în adopție.
În concluzie, pentru a lua o decizie, trebuie să vă puneți următoarele întrebări:
- dacă sunteți pregătiți pentru o responsabilitate pe viață (pentru că aceasta înseamnă de fapt, creșterea unui copil)?
- dacă vreți să păstrați copilul, pe cine vă puteți baza că vă va ajuta? (Este foarte binevenită ajutorul mamei, dar ea fiind departe, practic bunica se va afla ”în linia întâi”, deci trebuie să discutați cu ea foarte sincer. Din cele scrise, nu cred că vă puteți baza pe rudele prietenei)
Vă doresc sănătate și înțelepciune, ca să puteți decide în INTERESUL COPILULUI!

Buna,

Iti las un link si despre Sindromul post-avort. Multe cupluri se despart daca fac avort. Daca amandoi va doriti copilul, exista posibilitatea sa il dati spre adoptie daca nu va veti putea ocupa de el. Ca sa afli daca este al tau, poti sa nu il recunosti initial, pentru ca voi oricum nu sunteti casatoriti. Dupa nastere, poti sa ii faci un test de paternitate si te asiguri ca este al tau.

[ link extern ] /

Iti doresc sa iei decizia in interesul copilului.