Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
am citit legea 330/2009 si am o nelamurire : cine stabileste si pe ce criterii se face departajarea celor trei grade de salarizare ale personalului cu studii superioare din institutiile publice ?
multumesc!
Norma de hrana nu este element salarial!! (drepturile speciale pentru mentinerea sanatatii si securatii in munca nu fac parte din elementele salariale, asa cum sunt ele definite de Codul muncii). Astfel, aceasta norma nu este luata in calcul la stabilirea salariului conform legii 330/2009.
Ba da.:)
Decizia C.C. nr. 1415/2009
"Curtea reţine că noţiunea de salariu brut include, potrivit art. 155 din Codul muncii, atât salariile de bază, soldele pentru personalul militar şi indemnizaţiile lunare de încadrare, după caz, cât şi sporurile sau alte adaosuri aflate deja în plată."
Adaosuri la salariu (in sensul de alte sporuri, suplimente, indemnizatii etc aferente salariului). Ori, norma de hrana este element nesalarial (contravaloarea unor masuri de protectia muncii; nu spor pentru desfasurarea activitatii in locuri de munca cu conditii vatamatoare); iata cum sunt clasificate elementele componente ale salariului de catre ITM:
4.2. Elementele componente ale salariului
- Legea 53 /2003 Codul muncii (Art.53,145,155,194,)
Componentele salariului sunt următoarele :
Salariul de bază – constituie elementul principal al salariului şi se determină pentru fiecare salariat în raport de:
§ importanţa şi complexitatea atribuţiilor postului;
§ nivelul studiilor;
§ calificarea şi pregătirea profesională.
Salariul de bază reprezintă partea fixă a salariului, în funcţie de care se calculează celelalte drepturi ale salariaţilor (ex. sporuri, indemnizaţia de conducere, salariul de merit).
Indemnizaţiile – constituie alături de sporuri şi adaosuri partea variabilă şi accesorie a salariului; sunt întâlnite, de regulă, în sistemul de salarizare a personalului din instituţiile publice şi reprezintă un drept bănesc pentru unele categorii de personal cu funcţii de conducere.
Potrivit Codului muncii, indemnizaţia este reglementată ca obligaţie a angajatorului în următoarele condiţii:
§ întreruperea temporară a activităţii dacă salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, indemnizaţia fiind de cel puţin 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat;
§ participarea la cursuri sau stagii de formare profesională iniţiate de angajator, dacă participarea presupune scoaterea integrală din activitate;
§ efectuarea concediului de odihnă - reprezintă suma de bani ce revine salariaţilor pentru perioada concediului de odihnă, care se calculează ca medie a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul şi nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă;
§ delegarea şi detaşarea – reprezintă suma de bani cuvenită pentru compensarea cheltuielilor personale ale salariaţilor aflaţi în delegare sau detaşaţi.
Sporurile - se acordă în raport de condiţiile în care se desfăşoară activitatea, de timpul de muncă, de vechimea concretizată în creşterea eficienţei economice a muncii prestate.
În Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anul 2005-2006 sunt prevăzute următoarele sporuri:
§ pentru condiţii deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile 10% din salariul de bază. Se acordă personalului care lucrează în condiţii de efort fizic ridicat, la temperaturi ridicate sau scăzute, în mediu umed, la înălţime, la adâncime, în subteran în alte condiţii de mediu unde atragerea şi menţinerea forţei de muncă se face cu dificultate.
§ pentru condiţii nocive de muncă, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate. În locurile de muncă unde există anumite condiţii vătămătoare sănătăţii este necesar să se acorde peste salariul de bază o sumă în plus pentru atragerea şi menţinerea forţei de muncă atât timp cât condiţiile se menţin. Lista locurilor de muncă pentru care se acordă acest spor se stabilesc pe categorii de condiţii nocive de către consiliul de administraţie al unităţii, la propunerea Comitetului de securitate si sănătate în muncă, de comun acord cu sindicatul şi face parte din contractul colectiv de muncă. În principiu, locurile de muncă cu condiţii nocive se pot grupa in locuri unde:
o se dezvolta pulberi nocive in procesul de producţie;
o se folosesc diferite substanţe toxice;
o se amplifica zgomotele si trepidaţiile;
o acţionează radiaţiile infraroşii, ionizate, luminoase şi ultraviolete;
o există expunere la contaminări.
Sporurile se acordă pe baza determinărilor efectuate de organele de specialitate, din care sa rezulte ca nivelul noxelor depăşesc limitele admise.
§ pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale;
Munca suplimentară se efectuează în condiţiile stabilite de Codul muncii, adică cu acordul salariatului şi în limita a 8 ore pe săptămână, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. De asemenea, prestarea muncii în zilele de repaus săptămânal se desfăşoară în mod excepţional în cazul în care acordarea zilelor libere ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii. Potrivit Codului muncii, sporul pentru munca suplimentară se stabileşte prin negociere si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.
Pentru activitatea prestată în zilele de repaus săptămânal se prevede obligaţia de a plăti un spor, stabilit prin contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă, iar în cazul în care zilele de repaus săptămânal se acordă cumulat după o perioada de 15 zile calendaristice, sporul este de 150% din salariul de bază . Pentru munca prestată in zilele de sărbătoare legală, sporul acordat este de cel puţin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru .
§ pentru vechime în muncă minimum 5% pentru 3 ani vechime şi maxim 25% pentru o vechime de peste 20 de ani din salariul de bază.
§ pentru lucrul în timpul nopţii 25% din salariul de bază. In Codul muncii se precizează că munca prestată în intervalul 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte). Salariaţii care prestează în mod frecvent muncă de noapte, fie vor beneficia de un program redus cu o oră faţă de durata normală a unei zile de muncă, fie, de un spor de minimum 15% din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată. Astfel, Codul muncii si CCM unic la nivel naţional pe anii 2005 – 2006 au dispoziţii diferite, situaţie în care vom aplica dispoziţiile mai favorabile salariatului.
§ pentru exercitarea şi a altei funcţii se poate acorda un spor de până la 50% din salariul de bază al funcţiei înlocuite; cazurile în care se aplică această prevedere si cuantumul indemnizaţiei se vor stabili prin negocieri colective la nivel de ramură, grupuri de unităţi sau unităţi.
§ Prin contractele colective la nivel de ramură, grupuri de unităţi sau unităţi s-au stabilit şi alte categorii de sporuri, de ex; spor de şantier, acordat personalului nelocalnic cu domiciliul permanent la o distanţă mai mare de 10 km de localitatea unde îşi desfăşoară activitatea care nu are posibilitatea de a reveni, după orele de program la domiciliu, spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi străine, cu excepţia cazului in care este cuprinsa in obligaţiile postului etc.
Adaosurile la salariu sunt întâlnite sub formă de:
§ adaosul de acord – reprezintă diferenţa dintre suma încasată potrivit formei de salarizare în acord practicată şi salariul de bază corespunzător timpului lucrat. Acest adaos este legat nemijlocit de producţia realizată şi se evidenţiază separat pe statul de plată.
§ premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-o proporţie de minim 1,5% din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat. Premiile sunt adaosuri care nu se acordă în funcţie de condiţiile de muncă sau de situaţii speciale, ci în funcţie de contribuţia fiecăruia la realizarea scopului unităţii. Fiind o recompensă şi nu un drept al salariatului, premiul nu se negociază.
§ alte adaosuri, reglementate la nivel de unitate (de ex. primele de vacanţă stabilite în sumă fixă sau ca o cotă-parte din salariul de bază).
Salariu de baza
buiavasi
buna ziua! am si eu o nelamurire:ce se include in salariul de baza? din cate stiu sal.de incadrare si sporul de vechime, sporul pt munca vatamatoare fiind in ... (vezi toată discuția)
avocatnet.ro explicăm legislația
Kyandra, moderator
mircea_ghe84