ACCES PREMIUM
Detașarea presupune ca un salariat să lucreze temporar pentru un alt angajator, iar Codul muncii stabilește garanții pentru respectarea drepturilor acestuia. Angajatorul la care este detașat trebuie să asigure un mediu de muncă conform legii și să intervină în cazul încălcării drepturilor. Salariatul trebuie să cunoască și să respecte regulamentul intern al angajatorului temporar și să se adreseze acestuia în caz de încălcare a drepturilor. Iar angajatorul care a dispus detașarea trebuie să păstreze legătura cu salariatul și are responsabilitatea de a interveni în cazul încălcării drepturilor acestuia (dacă angajatorul temporar nu ia măsuri).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legislația în materie nu indică faptul că hărțuirea, hărțuirea morală la locul de muncă sau discriminarea există numai în cazul în care sunt acte sau fapte repetate ori cu caracter sistematic, iar fiecare situație trebuie interpretată în funcție de modul concret în care s-a petrecut și prin raportare la consecințe.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ghidul privind hărțuirea pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă a fost adoptat joia trecută de Guvern, după ce acesta fusese pus în dezbatere anul trecut, iar marți a fost în sfârșit oficializat. Noua metodologie trebuie folosită de către instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, civile și militare, dar și de către companiile private pentru a-și elabora propriile ghiduri și politici antihărțuire, în funcție de domeniul de activitate și prevederile legale în vigoare.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Statul român a fost condamnat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru instrumentarea defectuoasă a unei cercetări privind o faptă de hărțuire sexuală la locul de muncă, unde responsabilitatea prevenirii și cercetării mai amănunțite a faptelor, revenea, înainte ca faptele să ajungă la organul de urmărire penală, tot statului - beneficiarul muncii fiind o companie de stat, iar pretinsul agresor, directorul unei entități publice. Dubla victimizare la care a fost supusă fosta angajată ne arată, între altele, superficialitatea cu care aceste fapte sunt tratate și de către sistemul judiciar.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Femeia este considerată ca fiind
“sexul slab”, însă nimic din ceea ce poate face o femeie nu poate fi numit slab, fie că vorbim despre viaţa personală sau de cea profesională. Din cauza acestei preconcepţii legate de “sexul slab”, multe femei, gravide şi mame se confruntă cu discriminare la locul de muncă, fie în comparaţie cu bărbaţii, fie cu alte salariate din aceeaşi firmă. În contextul Zilei Internaţionale a Femeii, redacţia noastră a realizat o sinteză a celor mai importante drepturi pe care salariatele le au la locul de muncă.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Din vara anului trecut, după apariția Registrului agresorilor sexuali, cei ce lucrează în sistemul de învățământ, de sănătate sau de protecție socială au obligația de a prezenta angajatorului un certificat de integritate comportamentală, document care să ateste faptul că nu au fost condamnați pentru fapte penale de natură sexuală. De câteva zile, Registrul agresorilor sexuali este funcțional, ceea ce înseamnă că cei interesați pot solicita și primi certificate de integritate comportamentală, nu doar adeverințe în acest sens. Modelele oficiale ale documentelor ce sunt folosite de-acum în legătură cu Registrul național al faptelor de natură sexuală, inclusiv al certificatului de integritate comportamentală, au apărut în 2020 și pot fi descărcate din acest articol.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor este funcțional, potrivit unui comunicat de joi al Poliției Române. Asta înseamnă că, de-acum, cei interesați pot solicita și primi certificate de integritate comportamentală, nu doar adeverințe în acest sens. Inițial, termenul de operaționalizare a registrului era stabilit pentru finalul lui 2020. Registrul este organizat de Ministerul Afacerilor Interne și ținut de unitățile de poliție, fiind separat de cazierul judiciar.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorul este responsabil pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor săi cât timp aceştia se află în timpul programului de lucru, scrie în Codul muncii, asta înseamnă că, şi în situaţia în care o altă persoană din afara firmei săvârseşte fapte de hărţuire asupra unui salariat, angajatorul are responsabilitatea de a-şi proteja salariatul, a explicat un specialist în relaţii de muncă la o conferinţă recentă
avocatnet.ro.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Inventar legislativ
Hărțuire, hărțuire sexuală, morală, psihologică - ce fapte se încadrează unde, ce se sancționează penal și ce se sancționează contravențional? Pentru că în domeniul relațiilor de muncă au apărut în ultima lună unele completări legislative în legătură cu faptele de hărțuire, pe lângă aspecte pe care deja le conțineau diverse legi, ne-am gândit că e cazul să trecem în revistă reglementările principale ale diverselor hărțuiri existente acum în lege:
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Hărțuirea nu trebuie lăsată nesancționată. Angajații au pârghiile legale pentru a reclama astfel de fapte, care, prin gravitatea lor, pot fi considerate infracțiuni. Codul muncii îi sancționează dur pe angajatorii care ignoră sau lasă să se perpetueze astfel de comportamente la birou. Concedierea celui care a reclamat astfel de fapte este interzisă și poate fi contestată în instanță.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
Dragoș Niculescu 
