Cât timp se află în programul de lucru, aproape orice eveniment nefericit apărut cu un salariat trebuie investigat și cercetat de angajator ca accident de muncă. Însă ceea ce se petrece în timpul liber nu mai ține de angajator. La fel stă situația și în cazul în care salariatul este delegat în străinătate. Totuși, pentru a preveni situațiile în care un eveniment petrecut într-o ipostază extraprofesională să fie considerat accident de muncă, angajatorul ar trebui să prevadă clar, în descrierea misiunii, care este programul de lucru al salariatului. Citește articolul
Când trimite un salariat să lucreze în străinătate, angajatorul trebuie să stabilească clar dacă este vorba de delegarea sau detașarea angajatului. De ce? Pentru că în cazul detașării, angajatorul are posibilitatea, și îi este recomandat, să încheie cu entitatea la care își trimite salariatul un acord prin transferul responsabilităților privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM). O implicație directă a acestui acord este că, în cazul unui accident de muncă, răspunderea judiciară nu "pică" pe administratorul firmei din România. Citește articolul
Verificarea îndeplinirii condițiilor de emitere a formularului A1 se va face pe baza informațiilor trecute de solicitanți prin declarațiile pe propria răspundere, fără a mai fi nevoie să fie prezentate documente suplimentare, potrivit unui anunț al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Citește articolul
Primele patru luni din 2022 au venit cu o serie de schimbări importante în relația angajator-salariat. De la încetarea stării de alertă, cu toate efectele sale, până la schimbarea modalității de acordare a tichetelor de valoare, dar și noutăți în privința concediilor medicale ce pot fi luate de salariați, le prezentăm pe toate în această sinteză: Citește articolul
Dacă un salariat detașat transnațional suferă un accident în timpul său de repaus zilnic sau săptămânal, angajatorul are o serie de obligații legate de securitatea și sănătatea în muncă de îndeplinit, pentru a stabili dacă respectivul accident se consideră a fi sau nu unul de muncă. Chiar dacă angajatorul îi oferă salariatului detașat accesul la serviciile de asistență medicală în statul în care l-a trimis, el poate să încheie pentru acesta și asigurări de sănătate facultative. Citește articolul
Străinii pot veni să lucreze în România fie direct angajați de firmele de la noi, fie ca lucrători detașați ai unor companii străine să lucreze pentru companii române. De la un anumit punct încolo sau din cauza unor circumstanțe ce țin de viața pe care o are străinul în România, în vizorul Fiscului român acesta ar putea să devină un cetățean cu rezidență fiscală română. Asta înseamnă aplicarea unui alt regim fiscal și impozitarea pe venitul său mondial, în acord, desigur, cu eventualele convenții de evitare a dublei impuneri la care România e parte. Ideal ar fi ca firmele române pentru care lucrează acești străini să-i informeze pe aceștia cu privire la aspectul rezidenței fiscale și ce ar putea avea de făcut în acest context. Citește articolul
Recomandarea specialiștilor este ca documentele de detașare ale salariatului să conțină detaliat și defalcat remunerația și cheltuielile suportate de angajator, cum ar fi cele pentru transport, cazare și masă, pentru că, în caz contrar, pot apărea implicații fiscale asupra angajatorului în țara în care se află angajatul. Citește articolul
Telemunca făcută de salariați români în afara granițelor țării noastre, din orice punct al lumii, devine o situație din ce în ce mai întâlnită, însă nu trebuie confundată cu detașarea, mai ales că doar ultima beneficiază de un cadru legislativ specific. Citește articolul
În ultima vreme, emiterea formularului A1 pentru salariații trimiși temporar la muncă în străinătate a fost îngreunată, avertizează specialiștii EY România, în contextul în care autoritățile europene au început să fie mai atente la îndeplinirea condițiilor din legislație. Astfel, dacă nu vor să riște respingerea solicitărilor sau poate chiar controale ulterioare, angajatorii trebuie să se asigure că totul este pus la punct pe partea de securitate socială. Citește articolul
În mod normal, când spunem că un angajat călătorește în interesul afacerii (business travel) nu ne gândim la noțiuni din zona detașării. Dar călătoriile de afaceri pot avea scopuri diferite și șederea poate fi mai scurtă sau mai lungă. În contextul în care, dacă ne raportăm doar la Uniunea Europeană, vorbim de atâtea state europene cu legislații diferite, firmele trebuie să ia în calcul că inclusiv în cazul acestor călătorii pot fi incidente anumite obligații în statele-gazdă. De cele mai multe ori, vorbim de notificarea autorităților, iar riscul este reprezentat de amenzi destul de mari uneori. Citește articolul