ACCES PREMIUM

Din 17 decembrie, se extinde obligația de a avea un canal intern de raportare în contextul Legii whistleblower - cine este vizat

Data de 17 decembrie este cea de la care discutăm de aplicarea extinsă a Legii avertizorilor în România (Legea Whistleblowers), întrucât obligația de a avea canale interne de raportare și proceduri aferente începe să se aplice de la acest moment și companiilor care au între 50 și 249 de angajați. Iată ce presupune asta, mai exact: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Avertizorii în interes public din perspectiva ESG: De ce este importantă pentru companii implementarea unor proceduri interne de raportare?

Protecția celor care semnalează încălcări ale legii într-un context profesional a devenit, începând cu luna decembrie 2022, o obligație legală reglementată prin Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public (Legea) care transpune la nivel național Directiva Europeană 1937/2019. Deși importanța acestui act normativ în contextul asigurării securității relațiilor sociale este evidentă, impactul este cu atât mai semnificativ din perspectiva sustenabilității (politici de mediu, sociale și de guvernanță – ESG). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Secretul comercial sub lupa avertizorilor de integritate: când putem discuta de răspunderea avertizorului și cum ar putea să se protejeze companiile

Legea avertizorilor de integritate stabilește că atât dobândirea/accesarea, cât și utilizarea „secretelor comerciale” pentru scopul raportării/divulgării publice, nu atrag răspunderea avertizorului, cu condiția principală ca „secretele comerciale” să fie necesare pentru scopul raportării/divulgării publice. Ce înseamnă asta, mai exact, respectiv când ar putea fi atrasă răspunderea pentru divulgarea secretelor comerciale, precum și ce înțelegem prin sintagma „secret comercial” este explicat în acest material. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legea Whistleblower, modificată din 31 martie

UPDATE Raportările anonime: Ce informații (nu) pot lipsi dintr-o raportare

Prima modificare la Legea Whistleblower (Legea avertizorilor de integritate) intră pe 31 martie în vigoare și pune legea în acord cu recomandările Comisiei Europene. Mai exact, modificarea vizează raportările anonime: acestea vor trebui luate în considerare și dacă indicii în privința unei încălcări a legii nu sunt temeinice, Comisia considerând că această condiție a temeiniciei ar putea ajunge să descurajeze raportările. Ce raportări trebuie luate în calcul: Citește articolul

ACCES GRATUIT

Opt întrebări și răspunsuri despre ce înseamnă un avertizor de integritate și cum te protejează legea dacă raportezi unele încălcări ale legii

Legea privind protecția avertizorilor în interes public protejează persoanele care raportează încălcări ale legii, oferindu-le inclusiv măsuri reparatorii în cazul în care suferă represalii ca urmare a raportărilor. Principalii vizați în această lege sunt, în mod evident, cei care fac raportările, care comunică, intern sau extern, despre încălcările legii de care află în context profesional. Ca să beneficieze de protecția acestei legi însă, avertizorii trebuie să înțeleagă câte ceva despre funcționarea ei mai întâi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legea Whistleblower: Și entitățile private scutite de obligația de a avea un canal intern de raportare au motive să aibă unul

Conform Legii Whistleblower, raportarea internă este regula și se realizează prin canalele interne puse la dispoziție de autorități sau de persoane juridice de drept public și privat, însă entitățile private cu mai puțin de 50 de angajați nu sunt obligate să aibă un astfel de canal. Specialiștii le recomandă însă și celor scutiți de obligație să depună eforturile pentru a pune la dispoziție un atare canal de raportare, eficient și suficient de credibil astfel încât avertizorii să-l aleagă în detrimentul raportării externe, care nu e tocmai dezirabilă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legea Whistleblower: Interdicția represaliilor și obligația angajatorilor de a dovedi că măsurile luate nu au legătură cu fapta avertizorului de integritate

În contextul Legii Whistleblower (Legea avertizorilor de integritate), angajatorii, în special, se pot face vinovați de măsuri luate cu titlu de represalii contra angajaților care au făcut raportări privind fapte ce reprezintă încălcări ale legii în mediul profesional. Ca atare, angajatorii care „se răzbună” față de angajații-avertizori vor trebui , dacă măsurile sunt contestate în instanță, să dovedească faptul că măsurile luate, de la caz la caz, nu au legătură cu raportarea și au fost luate în alt context ori s-au bazat pe alte considerente decât raportarea. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CEDO: Sancționarea whistleblower-ului pentru divulgarea în presă a unor informații de interes public poate reprezenta o încălcare a libertății de exprimare

Într-o decizie pronunțată recent de Marea Cameră din cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), judecătorii au considerat o încălcare nejustificată a libertății de exprimare sancționarea penală a unui avertizor de integritate (whistleblower) pentru dezvăluirea în presă a unor informații de interes public ce vizau practicile fiscale preferențiale acordate de statul luxemburghez clienților unei mari companii de consultanță, companii multinaționale cu profituri uriașe. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Avertizorii de integritate: Ce obligații de informare au angajatorii în privința modalităților de raportare

În Legea avertizorilor în interes public (Legea Whistleblower) regăsim o obligație de informare, care incumbă însă numai anumitor angajatori. Astfel, de principiu, ea este legată de obligația de a avea un canal intern de raportare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legea Whistleblower

Dacă salariatul este cercetat disciplinar ca urmare a unei raportări privind încălcarea legii, are dreptul să ceară prezența presei la cercetare

Între protecțiile conferite de Legea Whistleblower avertizorilor de integritate se numără și un drept specific în ipoteza în care acesta este cercetat disciplinar în urma raportării sau divulgării publice pe care a făcut-o: acela de a solicita prezența presei la cercetarea disciplinară, pe lângă aceea a unui apărător sau a unui reprezentant sindical/al salariaților. Angajatorul nu are spațiu de manevră aici: dacă se întâlnește cu o atare solicitare, ori îi dă curs, ori riscă invalidarea procedurii cu totul. Citește articolul