avocatnet.ro 
Potrivit datelor centralizate de ANI, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2024 au fost înregistrate 99 de raportări externe în baza Legii nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public, dintre care 83 au fost făcute nominal și 16 anonim. Față de anul 2023, când au fost raportate 47 de cazuri (37 nominale și 10 anonime), numărul sesizărilor a crescut cu aproximativ 110%.
Raportările au vizat încălcări ale legii, obținute într-un context profesional, în mai multe domenii precum achizițiile publice, sănătatea publică, protecția mediului, siguranța transporturilor sau protecția datelor cu caracter personal.
Sursă: Infografic atașat comunicatului transmis de ANI
În contextul acestor evoluții, este util de explicat ce presupune Legea nr. 361/2022 și cum funcționează mecanismele de protecție oferite celor care aleg să semnaleze nereguli.
În primul rând, Legea privind protecția avertizorilor se adresează persoanelor care, într-un context profesional, obțin informații despre posibile încălcări ale legii și decid să le semnaleze. Avertizorul poate fi un angajat, un colaborator, un stagiar, un candidat la un post sau chiar o persoană care a lucrat anterior în organizația în care a observat faptele. Esențial este ca informațiile semnalate să fi fost obținute într-un cadru profesional, nu din surse întâmplătoare sau externe.
Legea distinge între două tipuri principale de raportare:
-
raportarea internă: are loc în cadrul instituției, firmei sau autorității unde s-a produs fapta. Se face prin canalele puse la dispoziție de respectiva entitate - spre exemplu, o platformă digitală, o adresă de e-mail dedicată sau un responsabil desemnat cu primirea sesizărilor. Instituțiile publice și firmele cu peste 50 de angajați au obligația să creeze astfel de canale.
-
raportarea externă: este făcută în afara entității, către o autoritate competentă, cum este ANI. Această formă de raportare este aleasă în special atunci când avertizorul se teme de represalii sau consideră că raportarea internă nu ar avea rezultate.
În ambele situații, raportarea poate fi făcută atât în scris, cât și oral. În plus, raportările pot fi și anonime însă acestea sunt examinate doar dacă includ indicii clare cu privire la încălcările semnalate.
În schimb, avertizorii anonimi nu beneficiază de protecție legală împotriva represaliilor și nici de posibilitatea de a primi feedback asupra sesizării.
Este important de precizat că Legea avertizorilor nu acoperă orice fel de problemă întâlnită la locul de muncă. Ea vizează doar acele fapte, acțiuni sau inacțiuni, care încalcă dispoziții legale din anumite domenii de interes public, precum:
- achiziții publice;
- servicii financiare și prevenirea spălării banilor;
- sănătate publică;
- protecția mediului și siguranța alimentelor;
- protecția datelor cu caracter personal;
- siguranța transporturilor și a produselor;
- protecția consumatorilor;
- interesele financiare ale Uniunii Europene;
- respectarea regulilor privind concurența, ajutoarele de stat sau impozitarea companiilor.
Legea se aplică și atunci când fapta nu s-a produs încă, dar există suspiciuni rezonabile că ar putea apărea, precum și în cazurile în care se încearcă ascunderea unei încălcări. Nu intră însă sub incidența legii simplele conflicte de muncă, nemulțumiri personale sau situațiile care nu încalcă în mod clar norme legale din domeniile enumerate mai sus.
Atenție! Cei care raportează cu rea-credință fapte nereale pot fi sancționați cu amenzi de până la 30.000 lei.
Ce presupune protecția acordată avertizorului?
În cazul în care, ca urmare a raportării, persoana este supusă unor măsuri de sancționare sau de intimidare, cum ar fi concedierea, retrogradarea, amenințarea, discriminarea sau chiar denigrarea în spațiul public, legea îi oferă posibilitatea de a contesta aceste măsuri. De exemplu, poate obține rapid, în instanță, suspendarea măsurii luate împotriva sa. Dacă e cercetat disciplinar, poate cere de la baroul teritorial un avocat din oficiu, fără să suporte vreun cost pentru asta. La fel, poate cere avocat pentru contestarea măsurilor în instanță.
Printre represaliile expres interzise de lege se regăsesc:
- concedierea sau modificarea unilaterală a contractului de muncă;
- retrogradarea sau blocarea promovării;
- evaluările negative nejustificate;
- discriminarea sau intimidarea în orice formă;
- rezilierea unor contracte sau retragerea unor licențe;
- prejudicii aduse reputației, inclusiv online.
Mai multe despre ce trebuie să cuprindă o raportare și care sunt condițiile pentru a beneficia de protecția prevăzută de lege pot fi citite în acest articol.
Pe lângă rolul său de canal extern de raportare, ANI oferă și consiliere confidențială persoanelor care intenționează să efectueze o sesizare sau care au nevoie de sprijin în legătură cu protecția împotriva represaliilor.
Cei interesați pot solicita consiliere:
- prin e-mail, la adresa consiliere@integritate.eu;
- telefonic, la 0372.069.869 – selectând tastele 1 (limba română), 0 (acord pentru înregistrare), apoi 3 (Direcția Avertizori);
- prin poștă, la sediul ANI din Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 15, Sector 1, București (cod poștal 010661);
- personal, la sediul ANI, pe baza unei programări trimise în prealabil la adresa de e-mail menționată mai sus.
Programul pentru consiliere este de luni până vineri, între orele 08:30 – 16:30.
hr.celco
Comentarii articol (0)