În peisajul adesea complex al relațiilor de muncă, contractul colectiv de muncă (CCM) se profilează, teoretic, ca un far de stabilitate, predictibilitate și echilibru. Departe de a fi doar un alt document formal sau o sperietoare, CCM-ul este, în esență, rodul dialogului social, o punte de legătură între interesele lucrătorilor și obiectivele angajatorilor. Când este negociat cu bună-credință și viziune pe termen lung, contractul colectiv devine un motor pentru progres și un scut împotriva conflictelor inutile. Citește articolul
Numărul contractelor colective de muncă (CCM) înregistrate la nivel național a crescut considerabil în ultimii ani, în special după modificarea legislației privind dialogul social. Potrivit unui raport publicat recent de Inspecția Muncii, în 2024 au fost înregistrate de peste 17 ori mai multe CCM-uri față de 2022 și cu aproape o treime mai multe decât în 2023. Comparativ cu anul 2019, diferențele sunt semnificative, însă interpretarea evoluției rămâne parțială în lipsa unor informații privind numărul de contracte active în toți anii și gradul de acoperire în rândul salariaților. Totodată, evoluția ține cont și de perioada pandemiei, când efectele unor contracte colective au prelungite prin lege, fiind dificilă negocierea în condițiile impuse, de izolare socială. Citește articolul
Anul trecut era adoptat și avizat de Consiliul Național Tripartit un Contract Colectiv de Muncă (CCM) pentru sectorul bancar, devenind astfel aplicabil tuturor angajaților din sector, adică pentru peste 48.000 de oameni, conform datelor prezentate anul trecut. Printre altele, noul contract garantează un salariu minim superior celui stabilit prin HG și care a ajuns, de la 1 mai, la valoarea de 4.500 lei. CCM-ul sectorului bancar include beneficii precum prime de pensionare, ajutoare financiare pentru evenimente speciale și plăți compensatorii în cazul concedierilor. Citește articolul
Dovada convocării pentru negocierea colectivă este esențială pentru angajatori, deoarece demonstrează respectarea obligațiilor prevăzute de Legea dialogului social. Acest document face parte obligatoriu din conținutul dosarului cu care angajatorul merge la depozitar pentru înregistrarea contractului colectiv de muncă (CCM). Legea stipulează clar conținutul dosarului necesar, iar neîndeplinirea procedurii de înregistrare poate atrage o amendă de 5.000 de lei. Citește articolul
Drepturile salariale și beneficiile angajaților nu pot fi stabilite unilateral de angajator prin regulamentul intern, ci trebuie să fie rezultatul unei negocieri colective sau individuale, conform Codului muncii și Legii 367/2022. Regulamentul intern poate detalia drepturi și obligații generale, dar nu poate modifica clauze esențiale ale contractului individual, cum ar fi salariul, care trebuie negociate și incluse în contractele colective și individuale, asigurând conformitatea cu toate reglementările legale aplicabile. Citește articolul
Inițierea negocierilor colective este obligatorie pentru angajatorii cu cel puțin 10 salariați, conform Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, însă nu și încheierea unui contract colectiv de muncă (CCM). Angajatorii trebuie să demonstreze intenția de a negocia, chiar dacă salariații nu își desemnează reprezentanți sau refuză să participe. Cel mai important pentru angajatori este să poată face proba intenției de negociere, dar și a faptului, dacă e cazul, că nu a avut partener de dialog. Citește articolul
Compensațiile oferite în cazul concedierii pentru motive care nu țin de persoana salariatului sunt esențiale pentru asigurarea unui trai demn până la reintegrarea pe piața muncii. Deși Codul muncii prevede generic acest drept, nu impune obligații clare angajatorilor, lăsând loc negocierii directe sau colective. În situațiile de încetare prin acordul părților, inițiativa angajatorului poate oferi lucrătorului șansa de a negocia compensații financiare, însă acestea sunt rare în cazul în care lucrătorul solicită încetarea. Citește articolul
Predictibilitatea în privința salariilor minime nu este, momentan, o chestiune pe care lucrătorii și angajatorii se pot baza, iar modul în care se desfășoară negocierile colective trebuie adaptat pentru a elimina situațiile în care salariile prevăzute de contractul colectiv de muncă sunt egalate de salariul minim sau chiar depășite. Citește articolul
Angajatorii nu pot oferi salarii de bază brute mai mici decât salariul minim stabilit prin hotărâre de Guvern, conform Codului muncii, și riscă amenzi semnificative dacă nu respectă această reglementare. În cazul în care există un contract colectiv care prevede un salariu minim superior celui legal, angajatul are dreptul la acest nivel, dar dacă salariul minim legal ajunge și depășește pe cel din contractul colectiv, salariul minim aplicabil devine cel stabilit prin lege. Chiar dacă contractul colectiv constituie legea părților, angajatul are dreptul la salariul minim stabilit prin act normativ, adică cel care îi este, de fapt, mai avantajos. Citește articolul
Miile de ore suplimentare adunate într-o perioadă de 25 - 30 de luni de muncă reprezintă o chestiune (un abuz) cu care ne-am mai întâlnit, indiferent că vorbim de angajații de la privat sau din sistemul public. Reperele esențiale legate de timpul de muncă, de repaus, scopul și condițiile de efectuare a muncii suplimentare, cel mai adesea complet trecute cu vederea. În speța pe care o avem azi în față însă cel mai șocant aspect e chiar o prevedere din contractul colectiv de muncă, prin care părțile, cu încălcarea flagrantă a legii, au decis să legitimeze munca suplimentară în situații aproape absurde. Citește articolul