Prelungirea succesivă a stării de alertă presupune menținerea unor restricții în privința drepturilor și libertăților fundamentale. Un astfel de drept este cel al lucrătorilor, respectiv dreptul la negocieri colective în materie de muncă (art. 41 alin. 5 din Constituție). Legiuitorul a ales să prelungească valabilitatea contractelor colective pe durata stării de alertă și încă o perioadă după. Citește articolul
Un proiect al unei noi legi a dialogului social este aproape de adoptare, la Camera Deputaților (for decizional). Dacă va trece astfel cum apare acum și va intra în vigoare, noul act normativ va dubla, în esență, numărul de salariați care vor putea declanșa, legal, o grevă. Deși este de înțeles stabilirea unui număr minim de angajați care să poată să facă grevă legal, există, totuși, semne de întrebare dacă necesitatea unui număr de jumătate plus unu din angajați nu transformă acest drept într-unul iluzoriu. Citește articolul
Parlamentarii sunt pe cale să adopte proiectul unei noi legi a dialogului social, scopul principal fiind eliminarea problemelor generate de actuala reglementare din acest domeniu. Deși propunerea de act normativ a fost respinsă inițial de senatori, aceasta a fost propusă recent pentru adoptare la Camera Deputaților și în curând vom avea votul decisiv asupra sa. Citește articolul
Chiar dacă există un proiect asemănător, apărut cu peste doi ani în urmă, blocat în Parlament de peste un an, acum a fost adoptat tacit la Senat un alt proiect de lege ce vizează modificarea şi completarea Legii dialogului social. Așadar, în acest moment, la Parlament sunt înregistrate două proiecte pe aceeași temă, ceea ce, se pare, devine o practică din ce în ce mai des întâlnită. Citește articolul
De puțină vreme, conflictele individuale de muncă dintre salariat și angajator se pot soluționa înainte să se ajungă în instanță, mai exact, prin procedura concilierii. O astfel de procedură, respectiv concilierea, se poate aplica de multă vreme în cazul conflictelor colective de muncă, dar regulile ce se aplică în cazul celor două tipuri de conflict sunt diferite. Citește articolul
Parlamentarii au votat un proiect de lege menit să reglementeze starea de alertă în România, prin care au de decis prelungirea valabilității contractelor colective de muncă și a acordurilor de muncă pe toată perioada stării de alertă, dar și încă o vreme apoi. Citește articolul
Coeficienții de salarizare aplicabili la nivelul întregii țări au fost valabili ultima oară în 2010, iar ulterior au fost abandonați deoarece legislația n-a mai permis reintroducerea lor pentru toți angajații din România. În prezent, parlamentarii dezbat o revenire a coeficienților de salarizare, ceea ce ar implica salarii minime diferite, în funcție de pregătirea profesională a angajaților. Citește articolul
În mod obișnuit, negocierile colective de muncă trebuie demarate atunci când angajatorul are mulți salariați, după cum prevede legislația în vigoare. Totuși, Guvernul a stabilit recent o derogare pentru ca toți angajatorii să demareze negocieri colective, în contextul nevoii de creștere a salariilor brute pentru acoperirea transferului contribuțiilor de pensii (CAS) și sănătate (CASS). Dacă firmele sunt de rea-credință și nu majorează toate salariile brute, angajații se vor trezi în 2018 cu salarii nete mai mici. Citește articolul
Noțiunea de contract colectiv de muncă vizează convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, pe de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, pe de altă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligatii ce decurg din raporturile de muncă. Angajatorii care refuză negocierea unui contract colectiv pot fi sancţionaţi cu sume de până la 10.000 de lei. Citește articolul
Contractele colective de muncă pot fi negociate în noi situaţii în cazul instituţiilor şi autorităţilor publice, se arată într-un act normativ care a modificat duminică Legea dialogului social. Citește articolul