ACCES PREMIUM

Prin CCM au fost stabilite drepturi inferioare celor pe care unii dintre angajații din unitate le aveau în CIM-uri. Ce drepturi li se aplică într-o atare situație acelor angajați?

Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă, prevede Codul muncii. Dar dacă se întâmplă invers: la nivelul unității a fost negociat un contract colectiv de muncă ce prevede drepturi inferioare celor deja stabilite în urma negocierilor individuale, dintre angajator și unii angajați? De pildă, în contractele individuale sunt prevăzute mai multe zile de concediu de odihnă anual decât minimul prevăzut de lege, iar în contractul colectiv e prevăzut minimul din lege sau o zi, două în plus - drepturi inferioare, practic. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Numărul sectoarelor de activitate în care e obligatorie negocierea colectivă, oficial extins

Hotărârea prin care este extins numărul sectoarelor de activitate în care se pot derula negocieri colective a apărut azi în Monitorul Oficial. Conform legii dialogului social, negocierea colectivă e obligatorie la nivel de sector. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opt aspecte importante pe care trebuie să le cunoști despre obligația de a negocia colectiv

Extinderea obligației de a negocia colectiv a readus în centrul discuțiilor angajatorilor subiectul contractelor colective de muncă, necesitatea de a le aduce în atenție angajaților că își pot alege reprezentanți, cum se face asta și ce se întâmplă sau ce ar trebui să facă dacă angajații nu sunt interesați de negocieri sau nici chiar de a fi reprezentanți în discuțiile cu angajatorii. O sinteză a ultimelor discuții purtate pe subiectul negocierilor colective, în materialul de azi: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Conținutul contractului colectiv de muncă: aspecte importante pentru părțile care ajung la un consens privind încheierea acestuia

Îi putem spune atât rezultatul negocierii colective, cât și legea părților sau izvor intern specific de dreptul muncii - toate cele trei variante sunt corecte, având în vedere importanța acestui act juridic încheiat între angajator și salariații săi. Acum că mai mulți angajatori sunt obligați să înceapă discuțiile pentru a încerca încheierea unui astfel de contract, e cazul să ne aducem aminte de importanța acestuia, dar și să punctăm câte ceva despre conținutul acestuia. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Noua lege a dialogului social

UPDATE Am putea asista, anul acesta, la demararea discuțiilor pentru încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel național?

Spre deosebire de vechea lege a dialogului social, noua reglementare prevede posibilitatea negocierii unui contract colectiv de muncă la nivel național. În cuprinsul acestuia nu se vor putea regăsi însă clauze privind nivel salariului minim garantat în plată, deputații considerând „necesar” să existe această limită. În ce măsură viitoarea reglementare ne apropie de dezideratul din directiva salariilor minime, oficializată toamna asta? Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Contractele colective de muncă vor putea cuprinde, de acum, cinci elemente noi și utile

Noua lege a dialogului social stabilește mai clar ce trebuie să cuprindă un contract colectiv de muncă, acesta fiind, alături de regulamentul intern, un izvor intern specific de dreptul muncii, adică un instrument cu ajutorul căruia activitatea unității se poate desfășura în condiții optime și cu respectarea principiilor fundamentale care stau la baza relației de muncă, buna-credință și consensualitatea.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Noua lege a dialogului social intră în vigoare pe 25 decembrie

Noua lege a dialogului social a apărut azi în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că va intra în vigoare în prima zi de Crăciun. Actul normativ care va înlocui actuala Lege 62 reglementează mai bine reprezentantul salariaților, readuce la nivel de reglementare contractul colectiv de muncă unic la nivel național, obligă mai mulți angajatori să demareze negocieri colective și readuce în discuție coeficienții minimi de ierarhizare pe categorii de lucrători, în funcție de standardele ocupaționale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Dubla reglementare privind publicarea CCM-urilor încheiate la nivel de sector de activitate și grup de unități. În cazul celor la nivel de unitate se păstrează „misterul”

Deși numărul acestor contracte colective de muncă (CCM) la nivel sectorial și/sau grup de unități este din în ce mai redus, principala piedică fiind chiar în actul normativ care ar fi trebuit să faciliteze aceste negocieri, adică în Legea dialogului social, iar cele mai multe sunt încheiate la nivel de unitate, doar cele dintâi sunt publicate pe pagina de web a Ministerului Muncii. Iar acum avem nu doar o prevedere în Legea dialogului care stabilește chestiunea asta, ci și una identică în Codul muncii. Desigur, pentru cei cu CCM-uri la nivel de unitate rămâne aceeași problemă a accesibilității pentru (viitorii) salariați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Aducerea la cunoștința noului angajat că există un CCM la nivel de unitate, obligatorie prin informarea prealabilă, dar nu și prin CIM

Contractul colectiv de muncă (CCM) este, în fapt, legea părților, iar cunoașterea prevederilor sale e necesară de către toți angajații unității unde este aplicabil acel CCM. În cazul noilor angajați, firmele au fost până de curând obligate să indice CCM-urile încă din contractul de muncă, dar acum această obligație a dispărut. A rămas însă ideea că CCM-ul trebuie indicat în cadrul informării prealabile încheierii sau modificării contractului individual de muncă (CIM). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Două elemente care nu vor mai trebui cuprinse în contractele de muncă

Mențiunile privind folosirea semnăturii electronice în relațiile de muncă și indicarea contractului colectiv de muncă aplicabil nu vor mai trebui să se regăsească în cuprinsul contractelor de muncă. Vorbim însă de eliminarea unor mențiuni, iar nu de diminuarea importanței acestor aspecte în relațiile de muncă ori de nerespectarea unor obligații de către angajatori. Citește articolul