ACCES PREMIUM

Instanța obligă angajatorul să plătească din urmă salariile angajatului concediat nelegal - asta include și plata dărilor fiscale

Când judecătorii dispun plata din urmă a unor salarii, în contextul unor concedieri nelegale, trebuie știut că pentru sumele respective este obligatorie și plata dărilor fiscale, dat fiind că vorbim tot de niște venituri de natură salarială, doar că plătite în urma unei hotărâri judecătorești. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cum devin ordonanțele de urgență instrumente prin care sunt încălcate drepturi și rămân „aparent constituționale”?

Avocatul Poporului a spus recent că nu va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu anumite prevederi din Ordonanța-trenuleț dată la finele anului trecut, ordonanță care a afectat, printre altele, așteptările în rezonabile în privința creșterii pensiilor și nu numai. În esență, motivele expuse de Avocatul Poporului nu sunt criticabile - criticabil e ce se întâmplă cu multe dintre ordonanțe după ce se duc spre Parlament (de unde nu mai ies...). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce înseamnă accesul lucrătorilor la informațiile transmise în Revisal și la ce ar trebui să se aștepte angajatorii în acest context

Accesul electronic al lucrătorilor la datele din Revisal ce privesc propriile contracte de muncă va fi implementat în următoarea perioadă, în contextul punerii în funcțiune a noului REGES, reprezentând un pas important în direcția transparenței dintre angajat și angajator. Pentru angajați operaționalizarea acestui drept promis doar pe hârtie de câțiva ani înseamnă verificarea unor informații la care, deși acum ar avea acces, acesta este unul mai greu și presupune cereri și timpi pierduți; înseamnă confirmări și certitudini cu privire la plata contribuțiilor, precum și a respectării celor convenite în scris cu angajatorul. Pe de altă parte, pentru unii angajatori accesul facil al angajaților acestora în Revisal va putea însemna și întrebări la care vor trebui să ofere răspunsuri, cu riscul unor conflicte, dar și o presiune mai scăzută pe departamentele de resurse umane, dacă toate facilitățile tehnice promise pe hârtie vor și operaționalizate - de pildă, generarea extraselor pe care lucrătorii să le poată folosi în afara locului de muncă, după necesități. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Fake news demontate de autorități

ANAF dezminte categoric informațiile vehiculate recent în spațiul public, potrivit cărora, ”începând cu 2025, ANAF va percepe 10% din banii aflați în conturile bancare ale contribuabililor”

ANAF publică pe pagina proprie de Facebook un anunț prin care demontează o știre falsă ce e circulată astăzi pe rețelele sociale și în internet, cum că începând cu 2025, ANAF va percepe 10% din banii aflați în conturile bancare ale contribuabililor. În precizările sale, ANAF amintește faptul că nu se percep contribuții pentru sumele existente în conturile bancare, ci doar pentru dobânzile generate de aceste sume, dacă veniturile totale din investiții depășesc plafonul legal. Redăm, în continuare, materialul integral de la ANAF. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O ordonanță aparent constituțională, dar încă neaprobată de Parlament, produce confuzii și situații neconforme de șapte ani încoace

Au trecut șapte ani de când ne-am pomenit cu ordonanța care a trecut sarcina fiscală de la angajator la angajat în privința taxelor salariale, iar ordonanța nu doar că nu este aprobată/respinsă nici la acest moment în Parlament, așa cum ar trebui, dar efectele sale nefericite încă se mai văd în practică în unele cazuri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interviu Gabriel Biriș, despre impozitarea progresivă a salariilor: cine ar pierde, cine ar câștiga și cât de inspirată ar fi măsura în contextul actual

Executivul ia în considerare propuneri fiscale ambițioase, cu accent pe restructurarea impozitării veniturilor persoanelor fizice - veșnica soluție a guvernanților când vine vorba de umplerea găurilor bugetare. Ca atare, se contemplează trecerea la impozitarea progresivă a veniturilor salariale, înlocuindu-se cota unică de 10%, și eliminarea scutirilor pentru salariații din anumite domenii. Despre aceste chestiuni am vorbit cu Gabriel Biriș, unul dintre cei mai reputați fiscaliști autohtoni. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Raport Consiliul fiscal: Cheltuielile publice, structură și (lipsă de) sustenabilitate

Consiliul fiscal a publicat Raportul anual de activitate pe anul 2022, raport ce conține o analiză multianuală a structuii și sustenabilității cheltuielilor statului. O analiză relevantă în contextul în care Guvernul Marcel Ciolacu și-a propus, în paralel cu modificarea Codului fiscal, reducerea cheltuielilor statului cu scopul de a ține sub control deficitul bugetar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Declarația unică: Plafoanele pentru plata contribuțiilor sociale în perioada 2018-2022

În 2018, salariul minim era de 1.900 de lei, iar de anul viitor acesta ajunge la valoarea de 3.000 de lei. Salariul minim brut garantat în plată este un reper și pentru cei care obțin venituri din activități independente, pentru că în funcție de nivelul acestuia își dau seama dacă sunt obligați sau nu să contribuie la sistemul public de pensii și la cel de sănătate. Plafonul de 12 salarii minime brute de la care apare obligația de plată a CAS (contribuție pensii) și CASS (contribuție sănătate) a crescut în fiecare an, în ultimii cinci ani, așa că am decis că merită o recapitulare a valorilor sale înainte de a trece, din 2023, la un tablou al contribuțiilor ce presupune mai multe plafoane și mai mulți contribuabili obligați la plata celor două contribuții sociale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Condiția privind veniturile din consultanță și management s-a mai aplicat și în trecut, fără detalierile și fără exceptările pe care contribuabilii le așteaptă acum

Din tot ansamblul de modificări ce vizează impozitul micro aplicabile din 2023, de departe cea care a provocat cele mai multe nemulțumiri este condiția privind veniturile din consultanță și management. Contribuabilii și fiscaliștii așteaptă acum fie ca aceasta să fie eliminată în Parlament, unde, la Senat, deja s-a avansat un amendament în acest sens, fie să fie măcar detaliată suficient cât să nu dea bătăi de cap în aplicare și să nu scoată complet din sfera aplicării acestui regim de impozitare a anumitor tipuri de consultanță. Dacă ne uităm puțin în urmă, vom găsi că, fix în aceeași formă, condiția avansată prin OG 16 a existat circa patru ani în legea noastră fiscală - fără detalieri și fără excepții. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Compensarea transferului de contribuții prin acordarea de prime/bonusuri: Angajatorii care nu au operat modificările salariale nici acum, după aproape cinci ani, nu ar mai trebui să aștepte după Parlament

Deși, dacă ne gândim la cronologia reglementării și a faptelor, măsura transferului contribuțiilor de la angajator la angajat a operat acum câțiva ani deja, ne amintim că ea a venit printr-o ordonanță, care, însă, până la momentul actual a rămas neaprobată prin lege. Obișnuiți cu măsuri date prin ordonanță și asupra cărora planează riscul revocării în Parlament, unii angajatori au menținut un așa-zis status quo și s-au ferit să modifice salariile atunci când s-a oficializat transferul, preferând să le dea angajaților diferența sub forma unor adaosuri salariale. Doar că acest statut incert nu avantajează pe nimeni, în special pe angajați, iar firmele ar trebui să acopere la nivel contractual acele diferențe.  Citește articolul