Sunteţi sau nu de acord cu practicile ANAF în ceea ce priveşte înregistrarea în scopuri de TVA?

În 2015, în legislaţia românească au fost introduse o serie de modificări în ceea ce priveşte înregistrarea în scopuri de TVA a societăţilor. Schimbările au continuat şi la începutul acestui an, atunci când Formularul 088, necesar pentru obţinerea codului de TVA, a fost modificat din nou de către autorităţile fiscale.

Din dorinţa de a reduce şi a preveni fraudele în domeniul TVA, Fiscul riscă să alunge numeroşi investitori străini, dar şi autohtoni, care ar putea fi descurajaţi de numărul mare de documente pe care trebuie să le depună la ANAF, de complexitatea informaţiilor pe care trebuie să le ofere şi chiar de posibilitatea ca instituţia să le respingă pe loc cererile de înregistrare în scopuri de TVA.

Nu înainte de a vă reaminti că declaraţia precizată anterior trebuie depusă de către firmele care vor să obţină, în premieră, codul de TVA, dar şi de către firmele deja înregistrate, dar care în ultimii doi ani şi-au modificat acţionariatul, administratorii sau sediul social, să avem în vedere argumente pro şi contra acestei practici a ANAF.

Argumente PRO:

1. Aşa cum a anunţat încă de anul trecut, Fiscul îşi propune, prin adoptarea unei proceduri mult mai stricte de înregistrare a firmelor în scopuri de TVA, să reducă şi să prevină fraudele economice. De altfel, instituţia duce o adevărată luptă cu evaziunea fiscală şi firmele "fantomă", cele care îngreunează semnificativ colectarea de bani la bugetul de stat.

2. Reducerea numărului de firme evazioniste şi implicit o mai bună colectare la bugetul de stat ar putea însemna încadrarea în ţinta de deficit bugetar a României, anul acesta. Totodată, evaluarea intenției și capacităţii contribuabilului de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera de TVA ar putea fi binevenită în lupta autorităţilor împotriva societăţilor "de apartament" cu sume mari de TVA, rambursate ilegal.

Argumente CONTRA:

1. Înregistrarea în scopuri de TVA este condiționată de depunerea la Fisc de către contribuabili a unei declarații pe proprie răspundere (formularul 088) și a unei cereri. Astfel, agenţii economici trebuie să răspundă în prezent la 20 de întrebări sub forma unui chestionar privind mai multe situații posibile. Aşa cum specialiştii în fiscalitate au explicat în acest articol publicat anul trecut de AvocatNet.ro, criteriile în funcţie de care ANAF decide că o firmă poate sau nu să obţină acest drept nu sunt publice, ele nefiind cunoscute nici măcar de firmele solici­tante. Prin urmare, nu există elemente pe care contribuabilul să le poată urmări în pregătirea dosarului, astfel încât să se poată asigura în mod rezonabil că cererea sa de înregistrare în scopuri de TVA nu va fi respinsă.

2. Pe lângă formularul amintit, firmele trebuie să depună numeroase documente: actele de studii ale administratorilor, care să ateste natura şi cuantumul veniturilor brute realizate de administratori sau asociaţi în ultimul an, copii ale contractelor de muncă încheiate de firmă (dacă acestea există) şi chiar copii după extrase de cont sau alte documente bancare care să ateste existenţa conturilor bancare deschise de societatea care solicită înregistrarea în scopuri de TVA. În condiţiile unei astfel de birocraţii, potenţialii investitori străini ar putea fi descurajaţi în a mai investi în România, mai ales dacă ţinem cont de faptul că funcţionarii Fiscului pot respinge pe loc cererile de înregistrare în scopuri de TVA.

Voi sunteţi sau nu de acord cu practicile ANAF în ceea ce priveşte înregistrarea în scopuri de TVA?