Reminder: De azi, proprietarii clădirilor istorice le pot renova cu bani de la primărie

Legea nr. 166/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 564 din 26 iulie și a intrat astăzi în vigoare.

Actul normativ prevede, mai exact, că proprietarii clădirilor istorice își pot renova locuințele pe exterior cu ajutorul unor sume de bani primite de la primării. Astfel, finanțarea executării lucrărilor de intervenție poate fi asigurată în proporție de 50% din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale/centrale sub formă de grant, în timp ce restul banilor provin din fondul de reparații al asociației de proprietari și/sau din alte surse legal constituite.

De asemenea, prin excepție de la prevederile menționate anterior, autoritățile administrației publice locale pot să asigure, la cererea de finanțare depusă de proprietari sau de către asociațiile de proprietari, în anumite circumstanțe, finanțarea întregii sume ce reprezintă cheltuielile aferente executării lucrărilor de intervenție. În acelaşi timp însă, legea prevede că respectivele sume trebuie să fie recuperate.

Banii primiți de la primării se recuperează în cel mult zece ani

La ora actuală, potrivit normelor în vigoare, primăriile pot să finanțeze din fonduri proprii lucrările de reabilitare termică a locuințelor proprietate personale și ulterior să recupereze sumele sub forma unor taxe de reabilitare termică.

Notă: Puteți citi mai multe despre obligațiile legale referitoare la conservarea și consolidarea unui monument istoric în acest articol. 

Potrivit actului normativ citat, primăriile pot avansa sumele necesare reparațiilor fațadelor clădirilor istorice, urmând să își recupereze sumele de la proprietari într-o perioadă de până în zece ani.

Astfel, sumele avansate de primării se recuperează din fondul de reparații al asociației de proprietari sau din contribuția proprietarilor, după caz. De asemenea, în situația în care nu pot fi recuperați toți banii, primăria poate să recupereze sumele rămase prin stabilirea unei taxe pentru creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor.

„Taxa pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor se aplică doar proprietarilor/asociaţiilor de proprietari (...) care beneficiază de reabilitarea clădirii în urma înscrierii acesteia în programele multianuale, atunci când nu sunt acoperite sumele avansate de autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea contribuţiei (...), în vederea acoperirii respectivei contribuții”, se arată în Legea nr. 166/2016.

Mai precis, această taxă este stabilită în funcție de sumele avansate de către autoritățile locale pentru asigurarea cotei de contribuție aferente proprietarilor, în raport cu cotele-părți indivize din proprietatea comună aferentă fiecărei proprietăți individuale.

Documentul intrat astăzi în vigoare mai prevede că primăriile își pot recupera banii, prin intermediul taxei amintite anterior, în cel mult zece ani de la data recepției la terminarea lucrărilor.

Ce se întâmplă în cazul în care clădirea este vândută între timp

În altă ordine de idei, banii plătiți de primării pentru repararea fațadelor clădirilor trebuie să fie recuperați de la noii proprietari, în cazul în care vechii proprietari nu și-au achitat datoriile înainte de vânzarea locuințelor.

„Sumele avansate în condiţiile legii de către autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cotei de contribuţie a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari pentru executarea lucrărilor de intervenţie (...), nerecuperate la data înstrăinării sub orice formă a apartamentelor, inclusiv prin moştenire, se recuperează de la noul proprietar, în condiţiile legii”, se stipulează în legea citată.

Trebuie precizat, însă, că în actul normativ se mai menționează, sub formă de excepție, că autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul dezvoltării regionale şi turismului, prin programe specifice, pot să preia parțial sau integral cheltuielile aferente lucrărilor de intervenție care se execută la fața clădirilor istorie în situația în care este vorba de proprietăți aflate în „zone protejate și în zone de protecție a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial”.

Ce fel de lucrări pot fi desfășurate

Legea nr. 166/2016 prevede că, printre lucrările de intervenție privind reabilitarea clădirilor istorice, se pot număra lucrări de consolidare, reparare și refacere a zidăriilor și a pereților exteriori, lucrări de consolidare, reparare și refacere a sistemului de acoperire, precum și lucrări de înlocuire, reparare/refacere a tâmplăriei exterioare și a elementelor exterioare funcționale (balcoane, logii, cornișe).

De asemenea, pot fi efectuate și următoarele lucrări:

• lucrări de reparare/refacere a finisajelor exterioare, precum tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje şi altele asemenea;
• lucrări de reparare/refacere a elementelor de plastică arhitecturală, precum brâuri, ancadramente, bosaje, profiluri şi altele asemenea;
• lucrări de demontare a instalaţiilor şi echipamentelor montate aparent pe faţade/acoperiş, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie.

În același timp, la ora actuală pot fi executate și alte lucrări de intervenție, precum lucrări de reparare/refacere a trotuarului de protecție al clădirii și lucrări de eliminare a igrasiei sau de izolare a rosturilor.