Cei care folosesc acte false pentru a obține indemnizația de creștere a copilului riscă să ajungă la închisoare

Potrivit unui comunicat al Poliției Române, din 16 noiembrie, acea grupare ar fi întocmit documente false, pe care le-ar fi folosit, ulterior, pentru a obține indemnizația pentru creșterea copilului. Potrivit comunicatului, era vizat un „grup infracțional organizat specializat în înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații”.

În esență, acel grup infracțional organizat falsifica documentele ce trebuiau depuse pentru obținerea indemnizației de creștere a copilului, de până la doi ani. Ulterior, acele documente false erau folosite de părinți sau persoane pe punctul de a deveni părinți, care aveau probleme financiare. Din cauza situației materiale, persoanele respective acceptau să se implice în asemenea fraude și banii din indemnizație îi împărțeau cu falsificatorii.

Însă existența unor situații materiale precare nu scapă asemenea persoane de consecințele penale ale unor astfel de fapte. Cel mult, ar putea avea efecte asupra sancțiunii aplicate în cazul obținerii în mod fraudulos a indemnizației de creștere a copilului. De aceea, e important pentru oricine să înțeleagă că, dacă ar intra într-o asemenea schemă, ar risca să răspundă nu doar pentru una, ci pentru mai multe fapte penale.

În primul rând, o persoană care folosește un înscris falsificat de altcineva va răspunde penal pentru uz de fals (pedeapsa este închisoarea de la trei luni la doi ani sau amenda penală). În schimb, dacă cineva ar încerca, pe cont propriu, să redacteze un înscris fals, pe care să îl și folosească apoi, va răspunde doar pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (unde pedeapsa e închisoarea de la șase luni la trei ani sau amenda).

În al doilea rând, încercarea de obținere a indemnizației de creștere a copilului, în mod fraudulos, implică și o înșelăciune. Așadar, cel care folosește înscrisurile în modul de mai sus va răspunde nu doar pentru fals în înscrisuri sau pentru uz de fals, după caz, ci și pentru o înșelăciune în formă agravată (pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani), cele două infracțiuni fiind în concurs. 

Pedeapsa efectiv aplicată va depinde, însă, de circumstanțele concrete ale cauzei. Potrivit Codului penal, se ține cont de următoarele aspecte: 

• împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
• starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
• natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
• motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
• natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
• conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
• nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

E clar că există mai multe elemente, mai sus, ce ar putea duce la o pedeapsă mai puțin gravă (și, eventual, chiar la o suspendare a executării pedepsei), dacă persoanele care acționează fraudulos o fac din lipsuri materiale, au un nivel de educație redus sau există vreun element asemănător ce poate indica starea precară în care se află o persoană. Dar, cum spuneam, acest lucru nu îi scapă pe cei care comit astfel de fapte de consecințe penale.

Concediul și indemnizația de creștere a copilului pot fi acordate părinților care au obținut venituri pentru cel puțin 12 luni din cei doi ani anteriori datei nașterii copilului pentru care cer indemnizația, iar copilul trebuie să aibă până la doi ani (sau trei ani, dacă e vorba de un copil cu handicap). Mai multe detalii pot fi găsite aici.