Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
Indemnizația pentru creșterea copilului a cunoscut multiple modificări în ultimii 15 ani, de la plafonarea prin raportare la indicatorul social de referință (ISR) până la eliminarea și reintroducerea limitelor maxime. Deși în 2018 s-a revenit la calculul valorii minime în funcție de ISR, iar din 2022 acesta ar fi trebuit indexat anual cu rata inflației, Guvernul a blocat indexarea pentru 2025 invocând deficitul bugetar. Dacă ISR-ul ar fi fost actualizat constant din 2011, valoarea minimă a indemnizației ar fi putut ajunge la 2.609 lei în 2026, față de cei 1.651 lei stabiliți în prezent. Citește articolul
România oferă condiții avantajoase pentru părinți prin concediul pentru creșterea copilului și alte beneficii sociale pentru părinți, situându-se peste media europeană și OECD, doar că în alte domenii ale asistenței sociale rămânem deficitari. Citește articolul
Părinții care vor să beneficieze de indemnizația pentru creșterea copilului trebuie să depună un dosar la primăria de domiciliu sau reședință, care trebuie să conțină o serie de acte standard, valabile pentru toți solicitanții, dar și documente specifice, în funcție de tipul veniturilor obținute anterior nașterii copilului. Dosarul poate fi depus înainte de suspendarea activității sau în cel mult 60 de zile de la finalul concediului de maternitate. Citește articolul
Beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului, indemnizație de acomodare la adopție și venit minim de incluziune rămân asigurați la sănătate fără să depună cereri sau declarații suplimentare, potrivit clarificărilor transmise recent de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Contribuția de 10% la sănătate se reține direct din drepturile bănești lunare și este declarată și plătită de agențiile teritoriale. Citește articolul
Deși spunem adesea, informal, „concediu maternal”, în realitate există două tipuri de concedii diferite la care au dreptul mamele, respectiv ambii părinți - concediul de maternitate și concediul de creștere a copilului, acesta din urmă fiind dreptul pe care îl pot împărți cei doi părinți. Distincția dintre cele două e importantă - vorbim de condiții diferite de acordare, de indemnizații calculate și plafonate diferit, dar și de o fiscalizare distinctă - de la 1 august, statul impune contribuție la sănătate (CASS) doar pe indemnizația de concediu de creștere, nu și pe cea de maternitate. Citește articolul
Valoarea indicatorului social de referință (ISR) va rămâne neschimbată și în 2026, menținându-se la nivelul actual de 660 de lei, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate recent. Astfel, beneficiile sociale care se calculează în funcție de ISR (cum ar fi, de exemplu, indemnizația de șomaj sau cea pentru creșterea copilului) vor rămâne la același nivel ca în 2025. Citește articolul
Angajatorii trebuie notificați de către salariații care vor să intre în concediu de creștere a copilului (CCC) și care e perioada preconziată a concediului. Înștiințarea cu privire la perioada preconizată de concediu de creștere este obligatorie, dar dreptul la acest concediu nu este dependent de ea. Citește articolul
Pe lângă concediul anual de odihnă, legislația muncii din România recunoaște și reglementează o serie de alte situații în care salariații au dreptul să absenteze de la locul de muncă, fie pentru motive medicale, familiale, de dezvoltare profesională sau evenimente speciale. Aceste prevederi completează tabloul drepturilor la timp liber și protecție socială. Citește articolul
După cum s-a stabilit încă din 2010, în a doua duminică a lunii mai se sărbătorește Ziua tatălui. În 2025, Ziua tatălui se sărbătorește în acest weekend, mai exact, pe 11 mai, iar cu această ocazie, prezentăm o serie de informații pe care tații trebuie să le știe când este vorba de drepturile lor. Citește articolul
Indemnizația pentru creșterea copilului poate fi recalculată chiar și după ce copilul împlinește vârsta de doi ani (sau trei ani în cazul copilului cu handicap), dacă beneficiarul obține ulterior, prin hotărâre judecătorească definitivă, drepturi salariale suplimentare aferente perioadei de referință. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a tranșat această chestiune la începutul lunii martie, stabilind că recalcularea se poate realiza la cererea persoanei îndreptățite, cu respectarea limitei maxime prevăzute de lege, chiar dacă indemnizația nu se mai află în plată la momentul solicitării. Decizia Curții a apărut recent în Monitorul Oficial. În esenţă, Curtea a plasat criteriul „veniturilor efectiv realizate” – indiferent de momentul încasării lor – în centrul mecanismului de protecţie socială oferit de OUG 111/2010, asigurând coerenţa dintre principiul contributivităţii şi scopul indemnizaţiei. Citește articolul