Indemnizația pentru creșterea copilului a cunoscut multiple modificări în ultimii 15 ani, de la plafonarea prin raportare la indicatorul social de referință (ISR) până la eliminarea și reintroducerea limitelor maxime. Deși în 2018 s-a revenit la calculul valorii minime în funcție de ISR, iar din 2022 acesta ar fi trebuit indexat anual cu rata inflației, Guvernul a blocat indexarea pentru 2025 invocând deficitul bugetar. Dacă ISR-ul ar fi fost actualizat constant din 2011, valoarea minimă a indemnizației ar fi putut ajunge la 2.609 lei în 2026, față de cei 1.651 lei stabiliți în prezent. Citește articolul
România oferă condiții avantajoase pentru părinți prin concediul pentru creșterea copilului și alte beneficii sociale pentru părinți, situându-se peste media europeană și OECD, doar că în alte domenii ale asistenței sociale rămânem deficitari. Citește articolul
Părinții care vor să beneficieze de indemnizația pentru creșterea copilului trebuie să depună un dosar la primăria de domiciliu sau reședință, care trebuie să conțină o serie de acte standard, valabile pentru toți solicitanții, dar și documente specifice, în funcție de tipul veniturilor obținute anterior nașterii copilului. Dosarul poate fi depus înainte de suspendarea activității sau în cel mult 60 de zile de la finalul concediului de maternitate. Citește articolul
Intrarea în vigoare a noilor prevederi privind unele măsuri fiscal-bugetare au generat numeroase nelămuriri în rândul persoanelor vizate de noile reguli privind plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) și menținerea calității de asigurat fără plată în sistemul public de sănătate. Am sintetizat, mai jos, răspunsurile la cele mai frecvente întrebări primite de la cititori, pentru a clarifica cine pierde calitatea de asigurat fără plată, cine o păstrează, când și cum se rețin cei 10% și în ce situații există sau nu excepții. Citește articolul
Beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului, indemnizație de acomodare la adopție și venit minim de incluziune rămân asigurați la sănătate fără să depună cereri sau declarații suplimentare, potrivit clarificărilor transmise recent de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Contribuția de 10% la sănătate se reține direct din drepturile bănești lunare și este declarată și plătită de agențiile teritoriale. Citește articolul
Deși spunem adesea, informal, „concediu maternal”, în realitate există două tipuri de concedii diferite la care au dreptul mamele, respectiv ambii părinți - concediul de maternitate și concediul de creștere a copilului, acesta din urmă fiind dreptul pe care îl pot împărți cei doi părinți. Distincția dintre cele două e importantă - vorbim de condiții diferite de acordare, de indemnizații calculate și plafonate diferit, dar și de o fiscalizare distinctă - de la 1 august, statul impune contribuție la sănătate (CASS) doar pe indemnizația de concediu de creștere, nu și pe cea de maternitate. Citește articolul
Valoarea indicatorului social de referință (ISR) va rămâne neschimbată și în 2026, menținându-se la nivelul actual de 660 de lei, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate recent. Astfel, beneficiile sociale care se calculează în funcție de ISR (cum ar fi, de exemplu, indemnizația de șomaj sau cea pentru creșterea copilului) vor rămâne la același nivel ca în 2025. Citește articolul
Una dintre modificările intens discutate din primul pachet de măsuri fiscal-bugetare este impunerea cu CASS 10% a indemnizațiilor de creștere, de acomodare, a indemnizațiilor de șomaj, precum și a venitului minim de incluziune. De la 1 august, practic, câteva dintre categoriile actuale de beneficiari ai asigurării de sănătate vor trebui să contribuie activ în acest sens, ieșind din categoria celor asigurați de drept, fără plata contribuției. Pentru indemnizațiile de creștere, impactul va fi între 165 și 850 lei lunar, în funcție de valoarea indemnizației. Dacă ne uităm în programul de guvernare, există și unele măsuri care ar contribui în mod pozitiv la protecția și încurajarea maternității în România. Citește articolul
Indemnizația pentru creșterea copilului poate fi recalculată chiar și după ce copilul împlinește vârsta de doi ani (sau trei ani în cazul copilului cu handicap), dacă beneficiarul obține ulterior, prin hotărâre judecătorească definitivă, drepturi salariale suplimentare aferente perioadei de referință. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a tranșat această chestiune la începutul lunii martie, stabilind că recalcularea se poate realiza la cererea persoanei îndreptățite, cu respectarea limitei maxime prevăzute de lege, chiar dacă indemnizația nu se mai află în plată la momentul solicitării. Decizia Curții a apărut recent în Monitorul Oficial. În esenţă, Curtea a plasat criteriul „veniturilor efectiv realizate” – indiferent de momentul încasării lor – în centrul mecanismului de protecţie socială oferit de OUG 111/2010, asigurând coerenţa dintre principiul contributivităţii şi scopul indemnizaţiei. Citește articolul
Indemnizația pentru creșterea copilului, ce se acordă numai până la împlinirea, de către copil, a vârstei de doi ani (sau, după caz, trei ani), reprezintă un sprijin financiar acordat părinților sau persoanelor care au în îngrijire un copil mic, având rolul de a asigura condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea acestuia în primii ani de viață. Totuși, în anumite condiții, această formă de ajutor poate fi pierdută. Citește articolul