Treziți-mă când se termină Black Friday

Black Friday la români este o mare paranghelie a reducerilor, mai mult fictive, mai rar adevărate, dar pentru că ideea de super-ofertă prinde extrem de bine marii mase de consumatori, la noi e Vinere Neagră în calendar nu doar o zi în noiembrie, ci și lunea, marțea, miercurea, joia, sâmbăta ori duminica în orice altă lună din an. Puteți să faceți un exercițiu și să numărați, de acum și până anul viitor, pe vremea asta, de câte ori ați mai întâlnit ideea de Black Friday când nu e, de fapt, Black Friday.

Notă: Potrivit Wikipedia, „Black Friday este denumirea informală a zilei care urmează după Ziua Recunoștinței în Statele Unite, și care deschide sezonul de cumpărături de Crăciun. Termenul «Black Friday» a apărut pentru prima dată în Philadelphia și a însemnat blocaje grele de trafic vineri, după Ziua Recunoștinței. Deoarece Ziua Recunoștinței este a patra zi de joi din noiembrie, Black Friday este în ziua de vineri de după ea, și are loc în fiecare an între 23 și 29 noiembrie. Black Friday este cea mai aglomerată zi de cumpărături din Statele Unite”. 

În România, s-a decretat că anul acesta e Vinerea Neagră pe 12 noiembrie. Și a fost. Dar unii au dat startul mult mai devreme, alții o țin cu reducerile până rămân fără stocuri. Firește, cum aleg comercianții să scape de stocuri e problema fiecăruia și o chestiune de business în care nu ar trebui să ne amestecăm noi, cei de pe margine - până la un anumit punct, când comerciantul îl ia peste picior pe cel care îi umple buzunarele și-l scoate, an de an, pe un mega-profit.

Black Friday în România înseamnă și multă bătaie de joc. De ce să ne ferim să o spunem, dacă însăși Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) o spune, indirect, într-un recent comunicat al său. Săptămâna aceasta, ANPC ne informa că a amendat unul dintre marile magazine de electrocasnice de la noi pentru nereguli privind ofertele prezentate, care, deloc surprinzător, nu erau deloc oferte, ci înșelătorii la adresa cumpărătorului. Mai mult decât amenda ne interesează aici altceva: că ANPC a ales să pună în comunicatul de presă apărarea companiei respective: reprezentanții magazinului „au afirmat, cu ocazia discuțiilor pe acestă temă, că ei nu pot fi corecți într-o piață în care nimeni nu e”. 

O poziție tipic românească

Dacă declinăm afirmația de mai sus la diverse situații și persoane, o să constatăm că e ceva tipic românesc - a nu se înțelege că nu ar putea fi tipic și altor popoare, doar că trăim în România și, ce să vezi, la români ne raportăm.

Cu alte cuvinte, comerciantul spune: eu de ce aș fi prost într-o piață unde toți sunt deștepți, într-o piață unde toți fac la fel, de ce m-aș diferenția eu? Ca să pierd? Mulți oameni de business ar fi spus, probabil, acest lucru și nu aș vrea să contest posibilitatea că, din zece manageri, toți ar spune același lucru.

Din perspectiva cumpărătorului însă, răspunsul dat ANPC de acel comerciant e o palmă pe obrajul drept al consumatorului, una pe cel stâng și apoi de la capăt, în serii, de zece ori. Afaceristul face profit pe seama fraierilor care cred că achiziționează produse la reduceri - și încă unele destul de mari - când, de fapt, prețul nu a coborât niciodată: a urcat în mod mincinos ca să fie „redus” apoi de dragul Black Friday. 

Practica urcatului și reducerii artificiale, de fapt, inexistente, nu e folosită de ieri, ci de multă vreme în shoppingul online. Cumva, sunt cumpărători care și-au învățat lecția: au o listă de produse pe care le urmăresc din timp și își dau seama imediat dacă reducerile sunt „pe bune” sau nu. Așa ne recomandă și ANPC demult să facem. Recomandarea este, cumva, și o asumare a faptului că e mai greu să sancționezi sute de comercianți și să stai să-i urmărești pe toți simultan, decât să te asiguri tu, cel care cumpără, că nu arunci banii pe ceva ce nu e ceea ce ar trebui. Până la urmă, dacă la galantarul cu carne te uiți la culoarea ei, să nu fie stricată, de ce nu te-ai uita și la sutele de lei pe care le dai pe pantofii aceia care, de fapt, nu sunt reduși, ori miile de lei pe frigiderul acela care e chiar cu puțin mai scump decât acum câteva luni.

Poziția comerciantului care s-a scuzat că toți fac așa, prin urmare, și el, este cu atât mai supărătoare cu cât nu indică nicio urmă că, de anul viitor, lucrurile nu vor mai fi la fel. Dacă nu ar exista amenințarea închiderii temporare a prăvăliei, ca sancțiune legală, orice comerciant care face nenumărate milioane de pe urma Black Friday va repeta an de an politica reducerilor fictive. Motivul e simplu: amenzile sunt prea mici în comparație cu profitul realizat, așadar, riscul încălcării legii poate fi lejer asumat. La acest moment, în România nu s-a conturat la nivel legislativ amenda aplicată la nivelul cifrei de afaceri, deși mai multe instituții, inclusiv la nivel european, promovează necesitatea ca amenzile aplicate comercianților să se raporteze la veniturile acestora, în locul abordărilor actuale de tipul limitelor de sancțiune general aplicabile.

Da, pe unii dintre noi chiar ne-ați obosit

Fără a mă poziționa 100% contra-curentului, mărturisesc că Black Friday nu mi-a oferit niciodată reduceri la produsele pe care le urmăream, dar cunosc oameni care au făcut cumpărături la reduceri în Vinerea Neagră an de an. 

Per total, percep fenomenul ca o mare oboseală comercială. Dincolo de reclamele agresive pe care și un miop ca mine le vede de peste drum, toți se agață de Black Friday ca să scoată la înaintare produsele de care nu mai scăpau altcumva, iar asta, din păcate, nu la mari reduceri. Am constatat, spre deosebire de alte țări, că, în România, comercianții, în general, nu doar de Black Friday, nu reduc produsele cu defecte sau, dacă o fac, reducerile sunt nesemnificative. În piața confecțiilor, de pildă, o geacă ce are fermoarul rupt sau căptușeala descusută ar trebui dată, literalmente, pe prețuri de nimic. Cu toate acestea, comerciantul face rar acest lucru în România sau, dacă o face, e când repune la vânzare acel produs în al doilea an de când intrase la raft.

Mai mult ca orice însă, fenomenul din online e cel mai obositor. Ce-mi doresc mai mult să văd e o bătaie strașnică pe tigăi - live, cu urlete, sudoare și paznici acoperiți de mulțimea furioasă. 

--