Este amenda aplicabilă salariaților de natură să-i descurajeze atunci când vor să denunțe prestarea muncii fără încheierea unui contract de muncă?

În același timp, Inspecția Muncii, prin Inspectoratele Teritoriale de Muncă, desfășoară campanii de informare a angajatorilor și a salariaților, promovând avantajele desfășurării relației de muncă în baza unor contracte individuale încheiate și înregistrate conform dispozițiilor legale, dar și în privința declarării salariului real și prezentând dezavantajele muncii nedeclarate sau subdeclarate.

Atât în cazul în care angajatorul nu încheie contractul individual de muncă, cât și în situația în care în contract și/sau în evidențele acestuia este prevăzut un salariu inferior celui acordat în realitate, salariații ar putea sesiza inspectorii de muncă pentru a efectua verificări și a aplica sancțiunile prevăzute de Codul muncii.

Deși salariatul este cel direct interesat să sesizeze astfel de situații, în cazul muncii nedeclarate riscă să fie și el sancționat cu amendă de la 500 la 1.000 de lei, iar în cazul muncii subdeclarate riscă să primească un venit net mai mic, fie diminuat în urma reținerii contribuțiilor și impozitului, fie raportat la salariul declarat în contractul individual de muncă.

În ambele situații, legiuitorul nu numai că nu a reușit să încurajeze denunțarea unor astfel de situații, ci a diminuat considerabil numărul sesizărilor salariaților, cazurile fiind depistate, cel mai probabil, în urma acțiunilor de control programate sau de tip campanie.

Ce trebuie să știe salariatul?

Salariatul trebuie să știe că art. 260 alin (1) din Codul muncii se referă la prestarea muncii fără încheierea unui contract individual de muncă care este sancționată cu amendă, nu și situația în care, deși el a semnat un contract, angajatorul nu și-a îndeplinit obligația de a-l înregistra în registrul electronic sau nu l-a transmis.

De asemenea, salariatul trebuie să se asigure că a primit un exemplar al contractului individual de muncă și fișa postului sau, în cazul în care angajatorul este exceptat de la întocmirea acesteia, că în contract sunt enumerate sarcinile și atribuțiile de serviciu.

Dacă se află în posesia contractului individual de muncă, salariatul nu va putea fi sancționat.

În același timp, deși Codul muncii a prevăzut și o sancțiune în cazul în care o persoană (salariatul) prestează o muncă fără a încheia anterior un contract individual de muncă, obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

Obligația angajatorului de a încheia în formă scrisă contractul de muncă trebuie coroborată și cu obligația acestuia de a înmâna salariatului un exemplar anterior începerii activității, caz în care nu mai este în discuție exercitarea dreptului salariatului de a se afla în posesia contractului, ci chiar de obligația angajatorului.

Având în vedere situația de subordonare în care se află salariatul, precizată clar de Codul muncii, dar și teama de a nu fi sancționat ori de a-și pierde locul de muncă în cazul în care ar solicita un exemplar al contractului atunci când angajatorul nu și-a îndeplinit această obligație, putem considera că sunt incidente dispozițiile art. 6 alin (1), art. 7 alin (1-3) din OG 2/2001, adică aplicarea unui avertisment, nu a amenzii prevăzute de Codul muncii.