Atenția autorităților fiscale s-a dus tot mai mult, în lunile recente, în direcția colaborărilor pentru aplicațiile de ridesharing sau de livrări la domiciliu. În aceste cazuri se pune în discuție „clasica” dilemă a naturii activității PFA-urilor care au colaborări cu persoane juridice. Acolo unde se descoperă că vorbim de o relație de subordonare între părți, autoritățile nu ezită să reîncadreze activitatea PFA-urilor din independentă în dependentă (adică salarială) și să facă impuneri suplimentare pentru taxe salariale. Citește articolul
Concluziile controalelor desfășurate de inspectorii de muncă luna aceasta în activitatea de coafură, înfrumusețare și întreținere corporală includ munca nedeclarată, pontaje inexistente sau nerelevante, regulamente incomplete și chiar utilizarea muncii nedeclarate a tinerilor sub 18 ani. Valoarea totală a amenzilor aplicate: 615.300 de lei. În contextul acestor amenzi, merită să ne oprim o secundă asupra unui aspect ce prezintă relevanță, cel puțin pentru unii angajatori, în ceea ce privește remunerarea lucrătorilor din saloane. Citește articolul
Munca nedeclarată reprezintă un fenomen care pune în pericol piața muncii, afectând atât lucrătorii, angajatorii corecți, cât și statul. Un recent control efectuat de inspectorii de muncă la o societate de pază și protecție a scos la iveală că peste 600 de persoane lucrau într-o formă sau alta de muncă nedeclarată. Abrogarea unor dispoziții legale ce existau în Codul muncii și lipsa unei proceduri de sistare a activității locului de muncă în cazuri atât de grave precum cel în discuție facilitează acest fenomen. Totodată, în cazul de față, dacă Fiscul nu vine „să completeze” acțiunea de control a ITM-ului, s-ar putea ca, și cu o amendă de multe sute de mii de lei, patronul să iasă tot pe profit la final. Citește articolul
Atunci când vorbim de muncă nedeclarată, cunoscută mai mult ca „muncă la negru”, vorbim de riscuri la care se expun lucrătorii, cât și de impactul negativ adus bugetului și concurenței loiale. E clar, un contract de muncă neîncheiat și/sau nedeclarat reprezintă nu numai o contravenție în sensul legislației muncii, ci și o formă de evaziune fiscală. În lipsa unei informări corespunzătoare privind acele riscuri la care se expune, coroborat cu nivelul ridicat de taxare a muncii, orice persoană poate fi tentată la un moment dat să aleagă „scurtătura”. Doar că, pe lângă lipsa unor documente făcute conform legii, angajații ajung să nu-și primească banii la timp sau complet, sunt puși să presteze activități pentru care nu au fost angajați și angajatorii se debarasează de ei de pe o zi pe alta. Citește articolul
Munca, așa cum este ea definită în prezent, nu poate avea nicio legătură cu exploatarea și nici cu obținerea unor avantaje, preponderent patrimoniale, profitând fie de starea de necesitate/nevoie în care s-ar afla una ori mai multe persoane la un moment dat și nici de necunoașterea legii de către angajați - deși regulile există, sunt relativ accesibile, ele nu sunt cunoscute întotdeauna de cei care ajung victime. Două cazuri care, deși nu putem spune că sunt identice, au unele elemente comune, unul din România și unul din Italia, ne arată că regulile sunt încălcate și în alte state, la fel ca la noi, însă consecințele pot fi diferite, iar eradicarea unui fenomen nociv în materia relațiilor de muncă depinde atât de legislație, cât și de modul concret în care ea este interpretată și aplicată. Citește articolul
Minimul pe care trebuie să-l ceară orice angajat de la noul său de muncă este să primească, înainte de începerea activității, exemplarul său de contract de muncă. Doar că, din varii motive, oamenii ajung să lucreze fără contract sau află prea târziu că angajatorul nu l-a declarat. Atât de târziu că raportul de muncă e deja încheiat. Desigur, recunoașterea drepturilor născute în raportul de muncă mai poate fi cerută în instanță și dacă lucrătorul nu mai are niciun raport cu fostul angajator - lucrătorul poate să obțină salariile pe care nu le-a obținut, de exemplu, plata contribuțiilor pentru respectiva perioadă astfel încât să nu piardă la vechime ș.a.m.d.. Citește articolul
Firmele care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de câte 20.000 de lei per lucrător, dar nu mai mult de 200.000 de lei, indiferent că sunt 10 sau 800 de contracte lipsă. În schimb, persoanele care lucrează fără forme legale nu beneficiază de protecţie socială, nu pot avea acces la credite pentru că nu au un venit salarial dovedibil în acte, nu-şi vor putea ocroti, în instanţă, drepturile interente relaţiilor de muncă, iar pensiile de care vor beneficia vor fi mult mai mici. Citește articolul
Verificarea aptitudinilor înainte de angajare nu ar trebui să presupună solicitarea candidaților să creeze ori să lucreze la diverse lucruri ce vor fi utilizate apoi de angajator în mod concret. Prezentarea unui proiect care atinge X sau Y problemă din companie și propunerile de abordare ale acelei probleme, crearea unui design, compunerea unor texte ș.a. exemple ce presupun că, la final, angajatorul se folosește de rezultatul muncii depuse de candidat pentru a bifa cerința din procesul de recrutare sunt situații în care vorbim de prestarea unei munci în folosul angajatorului și care trebuie remunerată. Citește articolul
Deși vorbim de capitala țării și de o concentrare uriașă de forță de muncă, datele inspectorilor arată în București o situație deloc îmbucurătoare a muncii nedeclarate - o medie de 5,5 persoane în fiecare zi lucrătoare au fost identificate prestând muncă nedeclarată. Asta în contextul în care vorbim de angajați controlați în mod efectiv de inspectori, ceea ce înseamnă că, în realitate, fenomenul are o amploare mult mai mare. Citește articolul
Munca nedeclarată este, dacă privim Codul muncii, sancționată cu cea mai mare amendă, adică 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, deci fără o valoare minimă și maximă, iar una dintre formele acesteia (primirea la muncă a unei persoane în afara timpului de muncă în cazul contractelor part-time) înseamnă o amendă între 10.000 de lei și 15.000 de lei. Cu toate acestea, nu e prima oară când din rapoartele de activitate ale inspectorilor vedem că tratamentul pentru munca nedeclarată e aplicat diferit la nivel național. Citește articolul