ACCES GRATUIT

UPDATE Munca la negru care sunt riscurile şi dezavantajele când nu eşti angajat cu forme legale

Firmele care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de câte 20.000 de lei per lucrător, dar nu mai mult de 200.000 de lei, indiferent că sunt 10 sau 800 de contracte lipsă. În schimb, persoanele care lucrează fără forme legale nu beneficiază de protecţie socială, nu pot avea acces la credite pentru că nu au un venit salarial dovedibil în acte, nu-şi vor putea ocroti, în instanţă, drepturile interente relaţiilor de muncă, iar pensiile de care vor beneficia vor fi mult mai mici. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Verificarea aptitudinilor înainte de angajare: limitele legale și rezonabile ale așa-zisei probe de lucru

Verificarea aptitudinilor înainte de angajare nu ar trebui să presupună solicitarea candidaților să creeze ori să lucreze la diverse lucruri ce vor fi utilizate apoi de angajator în mod concret. Prezentarea unui proiect care atinge X sau Y problemă din companie și propunerile de abordare ale acelei probleme, crearea unui design, compunerea unor texte ș.a. exemple ce presupun că, la final, angajatorul se folosește de rezultatul muncii depuse de candidat pentru a bifa cerința din procesul de recrutare sunt situații în care vorbim de prestarea unei munci în folosul angajatorului și care trebuie remunerată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Analiză În 2022, munca la negru a înregistrat în București valori alarmante. Partea bună: niciun deces la locul de muncă sau în legătură cu serviciul nu a fost înregistrat

Deși vorbim de capitala țării și de o concentrare uriașă de forță de muncă, datele inspectorilor arată în București o situație deloc îmbucurătoare a muncii nedeclarate - o medie de 5,5 persoane în fiecare zi lucrătoare au fost identificate prestând muncă nedeclarată. Asta în contextul în care vorbim de angajați controlați în mod efectiv de inspectori, ceea ce înseamnă că, în realitate, fenomenul are o amploare mult mai mare.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum explicăm sancționarea muncii nedeclarate cu avertismente sau nimic?

Munca nedeclarată este, dacă privim Codul muncii, sancționată cu cea mai mare amendă, adică 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, deci fără o valoare minimă și maximă, iar una dintre formele acesteia (primirea la muncă a unei persoane în afara timpului de muncă în cazul contractelor part-time) înseamnă o amendă între 10.000 de lei și 15.000 de lei. Cu toate acestea, nu e prima oară când din rapoartele de activitate ale inspectorilor vedem că tratamentul pentru munca nedeclarată e aplicat diferit la nivel național. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Noutăți legislative privind munca suplimentară. Ghid complet pentru munca peste program - recompensare, interdicții și amenzi

Cum regimul muncii suplimentare a primit, recent, unele completări în Codul muncii, e cazul să ne uităm, în ansamblu, la ce condiții și moduri de recompensare există pentru aceasta. Codul muncii prevede contextul în care se poate munci peste program, cum trebuie platiți salariații sau cum să li se ofere libere corespunzător și cine nu poate să lucreze niciodată peste program. În cazul contractelor cu timp parțial, există chiar și o sancțiune foarte dură pentru cei care lucrează cu salariați mai mult decât au semnat în contract că vor munci. Iar, mai nou, în contractele de muncă trebuie să se regăsească obligatoriu o clauză privind condițiile de efectuare și recompensare a muncii peste program. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Operațiunea „Cronos”

Controalele comune pentru combaterea muncii la negru și la gri se extind la nivel național, anunță șeful ANAF

Controalele comune pentru combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate, care au început în primăvară în baza unui nou protocol între Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Inspecția Muncii, se vor extinde la nivel național, a anunțat azi șeful Fiscului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Exclusiv Cea mai dură sancțiune pentru munca la negru sau la gri nu se aplică nici azi, la cinci ani de la adoptare. Explicațiile Inspecției Muncii

Deși există la nivel teoretic, în Codul muncii, sancțiunea privind sistarea activității pentru cei care nu se conformează legii și continuă în paradigma muncii nedeclarate, lucrând cu oameni fără contract de muncă, nu se poate aplica. Am vrut să aflăm de ce nici acum, după cinci ani de când sancțiunea a fost introdusă în legislație, nu există o procedură pentru aplicarea sa, iar explicația autorităților e simplă: în actualul context economic nu asta ar fi soluția cea mai bună. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ar putea fi tras la răspundere un lucrător pentru daunele produse atunci când nu are contract de muncă?

Într-o relație de muncă legală, pagubele produse de un salariat, din vina și/sau în legătura cu munca sa, pot fi recuperate de către angajator prin atragerea răspunderii patrimoniale. Însă, în lipsa existenței și înregistrării unui contract individual de muncă, în situația în care un angajator vrea să recupereze daunele produse de un lucrător o poate face doar în instanță, ceea ce va duce la recunoașterea faptului că el însuși a săvârșit o contravenție. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zece aspecte importante privind munca nedeclarată și chestiunile tehnice pentru a evita amenzile

Munca nedeclarată este, în principal, un fenomen care afectează atât angajatorii de bună-credință, cât și persoanele care fie acceptă o astfel de variantă, fie nu cunosc riscurile la care se expun, fiind în continuare depistate de Inspecția Muncii foarte multe situații în care dispozițiile legale sunt încălcate. Dacă acest fenomen s-ar diminua, în timp, ar putea însemna reducerea taxării muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ziua muncii

A patra revoluție industrială și inovația socială la locul de muncă. Cum ne pregătim pentru joburile de mâine?

Provocările joburilor „de mâine”, ale locurilor de muncă ale viitorului, sunt considerate a reveni în mare parte companiilor de rezolvat, statul fiind dator să asigure un cadru legislativ potrivit. Protecția lucrătorilor va însemna asigurarea unui minim necesar mult diferit de cel actual și direcționarea atenției către alte riscuri profesionale. Dar pentru a putea să îndrăznim să ne uităm înspre viitor, ar trebui să fim la „un minim decent” în prezent. Pentru rapiditatea cu care evoluează piața muncii, România nu pare pregătită nici măcar la nivel legislativ. Citește articolul