ACCES PREMIUM

Cele mai mari amenzi aplicate de inspectorii de muncă în 2024 - care sunt faptele sancționate

Acțiunile de control ale inspectorilor de muncă au condus în 2024 la o valoare totală a amenzilor de 133.203.400 lei, peste un milion de lei din acest total fiind aplicat persoanelor fizice. Cele mai mari amenzi vizează, ca de obicei, munca nedeclarată și încălcările legate de plata salarială (mai ales sub nivelul minim) și de evidența contractelor au generat cele mai mari sancțiuni. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Riscuri ale muncii nedeclarate, dincolo de amenzi

Un lucrător începe munca, pe perioadă de probă de două - trei zile, care s-a prelungit pentru aproximativ două săptămâni, însă fără a semna un contract, așa cum impune Codul muncii. În ultima zi, lucrătorul a încasat de la clienții angajatorului o sumă de bani, dar a decis să nu mai continue la acel loc de muncă. Când a solicitat plata pentru munca prestată, angajatorul a refuzat, susținând că lucrătorul nu a lucrat efectiv, ci „s-a plimbat”, iar lucrătorul refuză să înapoieze sumele încasate în numele angajatorului. Angajatorul amenință cu acțiuni legale, iar lucrătorul se află în fața unui risc pe care nici nu-l bănuiește: cel penal. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Un angajat prestează activități pentru mai multe companii dintr-un grup, dar are contract doar cu una dintre ele. Ce e în neregulă aici?

Libertatea economică este un drept fundamental, iar acesta este recunoscut atât de Constituție, cât și de legislația europeană și internațională, însă relațiile de muncă au reguli clare și peste care nu se poate trece chiar dacă ne aflăm într-o structură complexă de business, în care mai multe persoane juridice au același asociat, acționar sau administrator și între entitățile din grupul de firme se desfășoară anumite activități comune sau strâns legate între ele. Ideea de a „împrumuta” un angajat de la o firmă din grup la alta nu poate să existe făcând abstracție de legislația muncii, nici chiar dacă angajatul n-ar avea o problemă cu asta. Deși detașarea e soluția evidentă, ea nu este adoptată pentru că cele două sau mai multe companii care folosesc munca aceluiași angajat au nevoie, de fapt, fiecare de câte un angajat propriu - dar e mai simplu și mai ieftin să-l utilizeze pe același. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Poate angajatul part-time care a muncit peste norma din contract să obțină o remunerare a orelor de muncă în plus?

În cazul contractelor de muncă cu timp parțial, Codul muncii interzice efectuarea de ore suplimentare, iar această interdicție trebuie menționată în mod explicit în contractul individual, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna în practică. Angajații, în special tinerii sau cei cu un nivel de educație scăzut, pot fi nevoiți să lucreze ore în plus fără a fi conștienți că ceea ce fac e muncă nedeclarată. În cazul unui control, angajatorul riscă amenzi, dar angajatul afectat nu are garanția primirii remunerației pentru orele lucrate, fiind nevoit să se adreseze instanței pentru asta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Un angajat, un contract de muncă și trei angajatori. România nu a reglementat încă ideea de „employee sharing”, dar practica ne arată că se poate (nelegal)

Un contract de muncă presupune prestarea muncii pentru un singur angajator, iar angajator înseamnă o singură persoană juridică, chiar dacă asociatul/asociații deține/dețin părți sociale/acțiuni în mai multe societăți sau chiar dacă administratorul are această calitate și în cadrul altei societăți, inclusiv în situația în care acestea își desfășoară activitatea în același perimetru. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ordinea este „contract, Revisal și apoi muncă”. Ce riscă angajatorii care nu o respectă

Legea stabilește că angajatorii au obligația de a încheia și de a înregistra contractele individuale de muncă înainte ca angajații să înceapă efectiv activitatea. Conform Codului muncii, prestarea oricărei activități de către lucrător presupune, anterior, încheierea unui contract individual de muncă, care să fie semnat de ambele părți și înregistrat în registrul general de evidență a salariaților (Revisal) cel târziu cu o zi lucrătoare înainte de începerea activității. Ignorarea acestor obligații sau formalități, cum le-ar numi mulți, atrage sancțiuni severe. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Independent vs. dependent

Recalificări fiscale: Există un risc ridicat de impuneri suplimentare în cazul activităților prin aplicațiile de ridesharing sau livrări la domiciliu. Ce sfătuiesc specialiștii

Atenția autorităților fiscale s-a dus tot mai mult, în lunile recente, în direcția colaborărilor pentru aplicațiile de ridesharing sau de livrări la domiciliu. În aceste cazuri se pune în discuție „clasica” dilemă a naturii activității PFA-urilor care au colaborări cu persoane juridice. Acolo unde se descoperă că vorbim de o relație de subordonare între părți, autoritățile nu ezită să reîncadreze activitatea PFA-urilor din independentă în dependentă (adică salarială) și să facă impuneri suplimentare pentru taxe salariale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Nereguli găsite de inspectorii de muncă în saloanele de înfrumusețare

Concluziile controalelor desfășurate de inspectorii de muncă luna aceasta în activitatea de coafură, înfrumusețare și întreținere corporală includ munca nedeclarată, pontaje inexistente sau nerelevante, regulamente incomplete și chiar utilizarea muncii nedeclarate a tinerilor sub 18 ani. Valoarea totală a amenzilor aplicate: 615.300 de lei. În contextul acestor amenzi, merită să ne oprim o secundă asupra unui aspect ce prezintă relevanță, cel puțin pentru unii angajatori, în ceea ce privește remunerarea lucrătorilor din saloane. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În cazul în care colaborarea dintre ITM și ANAF nu funcționează, oricât de mare ar fi amenda dată de ITM, munca nedeclarată poate fi profitabilă pentru angajator

Munca nedeclarată reprezintă un fenomen care pune în pericol piața muncii, afectând atât lucrătorii, angajatorii corecți, cât și statul. Un recent control efectuat de inspectorii de muncă la o societate de pază și protecție a scos la iveală că peste 600 de persoane lucrau într-o formă sau alta de muncă nedeclarată. Abrogarea unor dispoziții legale ce existau în Codul muncii și lipsa unei proceduri de sistare a activității locului de muncă în cazuri atât de grave precum cel în discuție facilitează acest fenomen. Totodată, în cazul de față, dacă Fiscul nu vine „să completeze” acțiunea de control a ITM-ului, s-ar putea ca, și cu o amendă de multe sute de mii de lei, patronul să iasă tot pe profit la final. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Angajatul universal și managerul care face curat - cum folosea un angajator lucrătorii pentru toate ocupațiile de care avea nevoie

Atunci când vorbim de muncă nedeclarată, cunoscută mai mult ca „muncă la negru”, vorbim de riscuri la care se expun lucrătorii, cât și de impactul negativ adus bugetului și concurenței loiale. E clar, un contract de muncă neîncheiat și/sau nedeclarat reprezintă nu numai o contravenție în sensul legislației muncii, ci și o formă de evaziune fiscală. În lipsa unei informări corespunzătoare privind acele riscuri la care se expune, coroborat cu nivelul ridicat de taxare a muncii, orice persoană poate fi tentată la un moment dat să aleagă „scurtătura”. Doar că, pe lângă lipsa unor documente făcute conform legii, angajații ajung să nu-și primească banii la timp sau complet, sunt puși să presteze activități pentru care nu au fost angajați și angajatorii se debarasează de ei de pe o zi pe alta. Citește articolul