avocatnet.ro 
OUG 111/2010, actul normativ care cuprinde legislația privind concediul de creștere a copilului și stimulentul de inserție, stabilește că, pentru a i se acorda de la stat indemnizația de creștere a copilului, salariata gravidă trebuie să aibă minim 12 luni lucrate din ultimele 24 de luni dinaintea nașterii.
2. Sunt luate în calcul doar perioadele în care a existat un contract de muncă?
Cele 12 luni necesare pentru acordarea concediului nu fac referire strict la perioada în care a existat un contract de muncă sau o sursă de venit. Există și anumite perioade care, deși nu au fost aducătoare de venit, sunt luate în calcul pentru stabilirea celor 12 luni. Amintim cele mai comune perioade asimilate:
- în care persoana a primit indemnizație de șomaj sau s-a aflat în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, în vederea acordării indemnizației de șomaj;
- în care s-a aflat în concedii medicale, așa cum sunt ele reglementate de OUG 15/2005, și recuperarea capacității de muncă, doar pentru situațiile prevăzute de Legea 346/2002;
- în care a beneficiat de pensie de invaliditate;
- în care se află în șomaj tehnic sau s-au aflat în șomaj tehnic decontat de stat, prin OUG 30/2020, OUG 111/2021 sau OUG 132/2020;
- în care s-a aflat în concediu pentru creșterea copilului, îngrijirea copilului cu handicap sau concediu fără plată pentru creșterea copilului;
- frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, inclusiv în programul "A doua șansă" sau urmează studii de licență ori de masterat, în țară sau în străinătate, cu excepția situației de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
- au calitatea de doctorand.
Pentru stabilirea indemnizației de CCC vor fi luate în calcul ultimele 12 luni în care persoana care solicită acest drept a primit venituri impozabile, adică sume de bani declarate, pentru care a fost plătit impozitul pe venit. Aceste venituri nu fac referire strictă doar la cele din contractul de muncă, adică nu doar din salariu, ci pot fi venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură și piscicultură. Aceste tipuri de venituri se iau în calcul doar dacă au fost declarate la Fisc și a fost achitat impozitul pe venit pentru ele.
4. Dacă am mai puțin de 12 luni lucrate pot primi indemnizație?
În situația în care înaintea nașterii nu se însumează 12 luni de activități aducătoare de venituri impozabile sau perioade asimilate (prezentate la întrebarea nr. 2), nu se va acorda concediul de creștere și nici indemnizația aferentă. Totuși, în situația în care gravida naște cu mult înainte de termen, iar din calculele sale înainte de nașterea prezumată ar fi satisfacut această cerință legală, perioada cuprinsă între data efectivă a nașterii și cea presupusă va putea fi scăzută din perioada minimă de 12 luni.
5. Pot alege care să fie cele 12 luni luate în calcul pentru indemnizație din 24 luni dinaintea nașterii copilului?
Cele 12 luni din ultimele 24 de luni care sunt luate în calcul pentru stabilirea indemnizației nu pot fi alese de către beneficiar, ci sunt ultimele 12. De exemplu, chiar dacă a avut venituri mai mari în urmă cu un an și jumătate înainte de naștere, dar a muncit în ultimele 12 luni consecutive, vor fi luate în calcul doar veniturile din ultimul an dinainte nașterii.
6. Dacă am domiciliul/reședința în altă țară, pot cere indemnizație de CCC în România?
OUG 111/2010 stabilește printre condițiile necesare pentru intrarea în concediu de creștere a copilului ca beneficiarul să aibă domiciliul/reședința pe teritoriul României.
7. Cum se stabilește valoarea indemnizației de CCC?
Cuantumul indemnizației de CCC este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni luate în calcul dinainte nașterii copilului. Dacă pentru salariate valoarea indemnizației este ușor de calculat, pentru cele care au obțint venituri din alte surse decât salarii sau asimilate salariilor trebuie să țină cont și de baza de impozitare, după aplicarea cotelor forfetare, la care s-a aplicat impozitul pe venit. Cu alte cuvinte, în cazul veniturilor din alte surse, cei 85% nu vor fi egali cu media veniturilor brute primite din care să se scadă impozitul pe venit de 10%.
8. Dacă am avut un contract de muncă cu un salariu mai mic decât salariul minim pe economie, ce indemnizație o să primesc?
Ca și în cazul celor care s-au aflat într-una dintre perioade asimilate stagiului de cotizare (prezentate la întrebarea nr. 2), și cele care au avut contracte part-time cu un salariu brut mai mic decât minimul pe economie, indemnizația lunară de CCC nu poate fi mai mică de 1.314 lei, în 2022. În contrapartidă, indiferent de valoarea veniturilor impozabile din ultimele 12 luni, cea mai mare indemnizație care poate fi plătită este de 8.500 lei.
9. Pot să mă asigur voluntar la sănătate și/sau pensie și să am dreptul la concediu de creștere a copilului?
Pentru a intra în concediu de creștere a copilului și stabilirea cuantumului indemnizației se iau în calcul sumele declarate și supuse impozitului pe venit care sunt primite de către beneficiar timp de 12 luni în ultimele 24, indiferent dacă pentru sumele respective se plătesc sau nu contribuțiile sociale de sănătate sau pensie. Un contract de asigurare la sănătate voluntară sau în sistemul de pensii nu dă dreptul la intrarea în CCC.
10. Am venituri din chirii și/sau dividende. Pot cere indemnizație?
Venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal, sunt cele care dau dreptul de a cere indemnizație de CCC. O persoană care obține venituri din chirii și/sau dividende nu poate cere de la stat această indemnizație.
gherlananca
Comentarii articol (2)