Zece ponturi de la specialiști pentru facturi mici la energie. De ce e important unde așezi frigiderul și când pornești mașina de spălat

Zece ponturi de la specialiști pentru facturi mici la energie. De ce e important unde așezi frigiderul și când pornești mașina de spălat

Facturile la energie devin din ce în ce mai mari, pe măsură ce criza energetică se intensifică la nivel european. Ce poate face astăzi orice român ca să reducă factura la energie? Experții consultați de Digi24.ro spun că există diverse strategii: de a rămâne sub plafonul compensat la energie electrică care a fost redus recent de guvern, de a te muta la cel mai bun furnizor cu cel mai bun preț sau de a consuma mai puțină energie la costuri mai mici.

Pentru ca factura să nu mai fie mare, consumatorii casnici au de ales între a-și schimba comportamentul sau a crea eficiență energetică în locuință prin termoizolare sau prin schimbarea de tehnologii/echipamente. „Azi avem nevoie de propriul audit al locuinței.

Luăm facturile de pe ultimele 13 luni și vedem cât consumăm lunar și în ce sezon, apoi le corelam cu toți consumatorii din casă. Grupăm pe categorii și aflăm că iluminatul deja a trecut pe led în multe locuințe, iar atenția asupra aparatelor în standby face să câștigăm câțiva kilowați pe lună”, explică Claudiu Butacu, președintele asociației EFdeN.

O strategie bună este să fii sub plafonare Legat de cum putem să diminuăm factura la energie electrică, Claudiu Butacu spune că, în acest moment, o strategie bună este să fii sub plafonare.

Ce este „brown-out”, sindromul care dă coșmaruri angajaților la locul de muncă

Deși este mai puțin cunoscut decât „burn-out” (epuizarea) sau „bore-out” (plictiseala), sindromul „brown-out” este un pericol la fel de mare pentru angajați și deopotrivă pentru angajatori, în condițiile unei piețe a muncii tot mai puțin ofertante.

„Burn-out”, „bore-out” sau „brown-out” sunt forme de epuizare profesională, forme de depresie la locul de muncă, dar fiecare derivă din factori diferiți. Cu toate acestea, simptomele sunt deseori similare și se manifestă în multe feluri - absență, depresie, pierderea stimei de sine, anxietate, oboseală, probleme de somn, iritabilitate, agresivitate, lipsă de concentrare, pierderi de memorie, epuizare emoțională, detașare emoțională, lipsă de eficiență, demotivare, tristețe etc. Pe scurt, munca devine mai degrabă o povară, ceva ce trebuie îndurat, decât o formă de împlinire și satisfacție.

În limbajul electricienilor, „brownout” înseamnă o cădere a tensiunii electrice, ce poate duce la o pană de curent. Se stinge lumina.

De aici, numele acestui sindrom care, în câmpul muncii, se caracterizează prin exact același fenomen: o deconectare a angajatului, o pierdere a interesului și a motivației, o epuizare a individului, din cauză că ceea ce face i se pare absurd, explică dr. François Baumann, autorul unei cărți pe această temă („Le brown-out: quand le travail n'a plus aucun sens”, 2018, Editura Josette Lyon). 

Cum câștigă România 300 de hectare de plajă în zece ani

Una dintre cele mai ample investiții în litoralului românesc este un proiect de aproape 1 miliard de euro care schimbă complet fața plajelor, dar care, în primul rând, apără țărmul de efectele devastatoare ale eroziunii. S-a vorbit mult despre șocul produs de lățimea plajelor de la Mamaia sau despre granulația nisipului, despre nemulțumirile hotelierilor și impresiile turiștilor.

Acum, toți ochii sunt îndreptati spre Eforie Sud, acolo unde s-au mutat lucrările. La „Europa. Mi-e bine, ți-e bine” mergem mai în profunzime și vă prezentăm toate detaliile acestui proiect uriaș, studiile de la care s-a pornit și argumentele specialiștilor.

La finalul celor peste 10 ani de lucrări, România va avea aproape 300 de hectare în plus de plaje și o zonă de protecție costieră de 38 de kilometri, garantată pentru cel puțin jumătate de secol.

Plajele din Eforie Sud vor avea o față complet nouă din sezonul estival următor. Este un moment așteptat cu destule emoții, după ce o lucrare similară în stațiunea Mamaia a declanșat un scandal uriaș între autorități și hotelieri.

Anul trecut au fost finalizate cele 7 diguri de protecție și anul acesta, în septembrie, au început lucrările de înnisipare. Suntem în faza a doua a proiectului de protecție a zonei costiere, o investiție majoră care vizează întregul litoral românesc.