avocatnet.ro 
România e dependentă de angajații străini. Anul trecut, contingentul de o sută de mii de lucrători străini a fost epuizat, așa că pentru anul acesta companiile au cerut avize să poată recruta încă 40.000 de străini, potrivit cifrelor Economedia.ro. Totuși, Guvernul nu a dat deocamdată undă verde. Cea mai mare nevoie de salariați străini e în domenii precum HoReCa, producție și construcții.
La jumătatea anului trecut, în România lucrau aproape 90.000 de străini din 178 de ţări. De aproape două ori mai mulți față de iunie 2019, când mediul privat s-a reorientat și a început să angajeze personal asiatic. Așa au ajuns Laarni și Maria Joy, două filipineze de 37 și 40 de ani, să lucreze într-un centru SPA din centrul Bucureștiului.
Laarni Soliman, angajată: De fapt, aceasta este a șasea țară în care am lucrat. Una dintre cele mai bune părți ale contractului este că ne asigură nevoile de bază, ceea ce în alte țări nu am primit asta. Salariul de bază este, de asemenea, bun. În plus, avem comision și bacșiș.
Maria Joy Laclac, angajată: Salariul este motivul pentru care am ales România. Față de Filipine, aici câștig cu 60% mai mult. În plus, nu avem alte cheltuieli cu mâncarea sau întreținerea. Strâng bani pentru educația copiilor mei.
Cei mai mulți străini care ajung în România cu un contract de doi ani în HoReCa, construcții, producție și transporturi vin din India, Turcia, Bangladesh, Nepal și Pakistan.
Angajații români vor salariați loiali și stabili, spun reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă. Yosef Gavriel Peisakh, cofondator Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă: Preconizăm o suplimentare de cel puțin 50.000 peste cei 100.000 care au fost aprobați, intervine și chestiunea cu intrarea României în Schengen.
România oferă un salariu minim exact ca și angajaților români. Străinii prestează și mai mute ore, și atunci sunt plătiți mai bine.
Rata anuală a inflaţiei va scădea, probabil, în trimestrul I 2023, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) din 10 ianuarie 2023.
"În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor informaţii şi evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent - în devans cu aproape trei trimestre faţă de previziunile precedente -, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023. S-a reamintit că prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2022, având ca prezumţie sistarea schemelor de plafonare în luna septembrie 2023, anticipa o descreştere graduală a ratei anuale a inflaţiei până în semestrul I 2024, dar mai accentuată ulterior, implicând un nivel de 11,2 la sută al acesteia în decembrie 2023, însă de 4,2 la sută la finele orizontului prognozei - situat totuşi uşor deasupra intervalului ţintei", se precizează în documentul citat de Agerpres.
Alături de modificarea caracteristicilor schemelor de plafonare, determinanţi majori ai descreşterii în perspectivă apropiată a ratei anuale a inflaţiei sunt efectele de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate anterior de preţurile energiei şi combustibililor, precum şi trendul descendent relativ mai accentuat al cotaţiei petrolului din ultimele luni, au remarcat membrii Consiliului.
Viitoarele propuneri UE privind reformarea pieţei de electricitate a blocului comunitar vor încerca să facă facturile de energie ale consumatorilor mai puţin legate de fluctuaţiile pe termen scurt ale preţurilor combustibililor fosili, a anunţat luni Comisia Europeană, transmite Reuters.
Analiştii spun că prin reformarea pieţei de electricitate Executivul comunitar vrea să evite repetarea situaţiei de anul trecut, când reducerea aprovizionării cu gaze ruseşti a dus la un nivel record al preţurilor la electricitate în Europa, majorând facturile consumatorilor şi forţând închiderea unor industrii.
Într-o consultare publică lansată luni, Comisia Europeană a prezentat numeroase opţiuni de revizuire a modului în care centralele electrice când electricitate, ca parte a reformei care va fi propusă în martie.
Propunerile vizează extinderea folosirii în Europa a contractelor pe termen lung care furnizează centralelor electrice un preţ fix pentru electricitatea lor - „contracte pentru diferenţă” (CfD) şi „contracte de achiziţie de energie electrică” (PPA).
Extinderea acestor tipuri de contracte ar crea o zonă tampon între consumatori şi preţurile volatile în tranzacţiile pe termen scurt de pe pieţele energiei, şi ar avea ca rezultat un nivel mai stabil al facturilor de energie pentru gospodării şi companii, consideră Comisia Europeană.
La acest rezultat s-ar putea ajunge prin mai multe licitaţii publice pentru energie regenerabilă, care include PPA, sau garanţii de la stat pentru credite, în vederea sprijinirii firmelor care semnează pentru contractele de achiziţie de energie electrică.
sile70000
Comentarii articol (0)