BNR spune că rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni

BNR spune că rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni

Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni, potrivit actualelor evaluări, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (mai 2023), arată miercuri Banca Naţională a României (BNR).

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (mai 2023), în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente consemnate în trimestrele precedente de cotaţiile unor mărfuri”, transmite BNR.

Banca Naţională a României precizează că incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei decurg totuşi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază şi din reducerea suplimentară a livrărilor de petrol anunţată de ţările OPEC.

„În acelaşi timp, războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, iar absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional”, arată datele BNR.

Totodată, BNR transmite că incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele cinci luni ale anului, precum şi majorările salariale recente sau potenţiale din sectorul public, dar şi măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în vederea continuării consolidării bugetare conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Marii retaileri susţin ieftinirea voluntară a alimentelor de bază. Cum vor să aplice tăierea prețurilor

Membrii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) îşi reafirmă disponibilitatea de a lucra împreună cu guvernul pentru a aplica un mecanism voluntar de reducere a preţurilor la o serie de alimente de bază pe întreg lanţul de produs - producători, procesatori, comercianţi, potrivit unui comunicat de presă al asociației.

„Insistăm pe ideea de voluntariat pentru aplicarea mecanismului de reducere a preţurilor şi nu prin emiterea unui act normativ, marile lanțuri de magazine dovedind seriozitate în aplicarea schemei voluntare de diminuare a preţului la lapte, aspect certificat de Ministerului Agriculturii şi de Consiliul Concurenţei, care monitorizează în permanenţă aplicarea acestor reduceri”, se arată în comunicatul citat de Agerpres.

De asemenea, pentru a produce efecte vizibile în buzunarul românilor şi pentru a accelera reducerea inflaţiei, este absolut necesar că mecanismul voluntar să fie aplicat nu doar comercianţilor, ci pe întregul lanţ de produs, aşa cum de altfel au arătat şi reprezentanţii guvernului.

„AMRCR consideră de maximă importanţă implicarea şi a Consiliului Concurenţei - garantul respectării legislaţiei în acest domeniu în România, cu care Asociaţia este în comunicare permanentă - în aplicarea mecanismului de reducere a preţurilor pe o perioadă limitată la unele sortimente de produse alimentare de bază. Membrii AMRCR apreciază că această măsură este aplicabilă într-o situaţie excepţională, pentru o perioadă limitată de timp, în contracararea unui fenomen extrem de negativ - inflaţia - precum şi pentru păstrarea unui nivel de putere de cumpărare care să asigure accesul tuturor consumatorilor la produsele alimentare de bază”, se spune în comunicat.

AMRCR asigură guvernul că „este pregătită să fie un partener loial şi eficient în atingerea obiectivului pe care Executivul îl urmăreşte prin acest proiect, iar membrii săi sunt absolut disponibili să continue orice discuţie la nivel tehnic pentru stabilirea tuturor detaliilor mecanismului temporar, voluntar şi pe tot lanţul de reducere a preţurilor la unele alimente de bază, în beneficiul consumatorului român”.

BNR menține dobânda de politică monetară la 7% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală.

De asemenea, BNR a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Ultima majorare a dobânzii cheie a avut loc la începutul acestui an, în luna ianuarie, când banca centrală a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior, scrie Agerpres.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, coborând de la 14,53% în martie, la 10,64% în mai, în linie cu previziunile, în principal ca efect al accentuării trendului descendent al dinamicilor preţurilor energiei şi combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 9,6% în luna mai, de la 12,1% în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s au redus în mai la 14,7% şi la 12,8%, de la 15,3%, respectiv 13,2%, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Creşterea economică a încetinit peste aşteptări în trimestrul I 2023, la 0,1%, de la 1,0% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă restrângerea ceva mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval, faţă de cea anticipată.