Numărul de locuinţe date în folosinţă a scăzut în semestrul I (INS)

Numărul de locuinţe date în folosinţă a scăzut în semestrul I (INS)

Numărul locuinţelor date în folosinţă în România, în primul semestru al anului, a scăzut cu aproape 500 de unităţi, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Până la finele lunii iunie 2023, au fost inaugurate 32.077 de locuinţe, iar pe medii de rezidenţă cele mai multe unităţi locative au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 62,8% din total, conform statisticii oficiale INS, consultată de Agerpres.

Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în perioada analizată, a scăzut numărul celor realizate din fonduri private (-547 de locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor construite din fonduri publice (+ 53 de locuinţe).

Distribuţia în profil regional evidenţiază, de la an la an, o scădere a numărului de locuinţe finalizate în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-1.065 de locuinţe), Vest (-598), Bucureşti-Ilfov (-536) şi Centru (-314). Pe de altă parte, creşteri s-au înregistrat în: Sud-Est (+1.138 de locuinţe), Nord-Est (+669), Sud-Muntenia (+193) şi Sud-Vest Oltenia (+19).

Raportat la trimestrul II din 2022, în acest an, pe medii de rezidenţă, majoritatea locuinţelor au fost construite în mediul urban (64,1%). Din punct de vedere investiţional, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (cu 309 locuinţe), în schimb au scăzut cele din fonduri publice (-225 de locuinţe).

Din punct de vedere al distribuţiei în profil regional, în al doilea trimestru al anului în curs, s-a consemnat o creştere a numărului locuinţelor finalizate în regiunile de dezvoltare: Sud-Est (+787 de locuinţe), Bucureşti-Ilfov (+349) şi Sud-Muntenia (+152). În schimb, scăderi s-au înregistrat în: Vest (-529 de locuinţe), Nord-Vest (-325), Sud-Vest Oltenia (-171), Nord-Est (-127) şi Centru (-52).

Investiţiile nete în economia României au depăşit 70 de miliarde de lei, în S1

Investiţiile nete realizate în economia României, în primele şase luni din acest an, au însumat 70,051 miliarde de lei, în creştere cu 13,5% faţă de intervalul similar din 2022, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

Raportat la trimestrul II din 2022, în perioada similară din 2023, valoarea investiţiilor nete realizate în economia naţională s-a ridicat la 40,025 miliarde de lei, cu un plus tot de 13,5%, datorită majorărilor înregistrate la toate elementele de structură: alte cheltuieli (+41%, la utilaje (inclusiv mijloace de transport) - cu 21,3%, şi la lucrări de construcţii noi (+7,7%).

În ceea ce priveşte perioada ianuarie - iunie 2023, saltul investiţiilor nete realizate în economia românească s-a datorat creşterii activităţilor consemnate pe toate elementele de structură, astfel: alte cheltuieli (+24,4%), utilaje (inclusiv mijloace de transport) - plus 15,6%, respectiv lucrări de construcţii noi (+11%).

Accesul unor clienți la credite e blocat, refinanțarea e îngreunată. Concluziile Consiliului Concurenței după controlul la 12 bănci

Consiliul Concurenţei a derulat săptămâna trecută controale la Biroul de credite şi la 12 grupuri bancare, suspiciunea fiind că prin modul în care se calculează scorul de credit este blocat accesul unor clienţi la împrumuturi şi se îngreunează refinanţarea, a declarat, luni, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

"Inspecţiile s-au terminat. Au durat trei zile în cursul săptămânii trecute şi au vizat Biroul de credite şi 12 grupuri bancare. Ştiţi că avem deja în derulare o investigaţie în care ne uităm la modul cum stabilesc băncile dobânzile, cum stabilesc indicele care stă la baza stabilirii dobânzilor - ROBOR. De data asta este un subiect conex. Nu ne uităm la dobândă, ci ne uităm la accesul la credite, la condiţiile de creditare. Suspiciunea este că, prin modul cum se calculează scorul de credit, este blocat accesul unor clienţi la credite şi se îngreunează refinanţarea", a explicat Chiriţoiu, la ieşirea de la o conferinţă pe teme de energie.

El a menţionat că suspiciunile au apărut în urma analizei pe care o are în lucru Consiliul Concurenţei în sectorul bancar, din documente în format electronic, din computere şi telefoane.

"Important de menţionat este că nu luăm la întâmplare documente, ci ne bazăm pe un mandat judecătoresc. Judecătorul a aprobat ridicarea documentelor respective de la bănci", a precizat Chiriţoiu.

În ceea ce priveşte investigaţia legată de dobânzi, preşedintele autorităţii de concurenţă a afirmat că se aşteaptă la un rezultat în cursul anului viitor.