avocatnet.ro 
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va avea până la sfârșitul acestui an un sistem IT bazat pe Inteligența Artificială (IA) care va monitoriza în timp real conținutul online de pe rețele sociale, site-uri de știri, bloguri, dar și conturile celor mai influenți oameni - jurnaliști, celebrități și demnitari, notează HotNews.ro. Scopul este detectarea, analizarea și combaterea dezinformării și a propagandei.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a stabilit în data de 17 octombrie 2023 câștigătorul licitației pentru furnizarea acestui sistem IT, contract cu o valoare totală de peste 3,19 milioane de lei, arată datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Este vorba de firma Mware Solutions, care a depus singura ofertă în cadrul acestei licitații. Aceasta după ce o procedură similară, despre care HotNews.ro a scris în iunie 2023, a fost anulată în 21 august 2023 pe motiv că „au fost depuse numai oferte inacceptabile si/sau neconforme”.
Sistemul IT ar trebui pus la dispoziție până cel târziu la data de 20 decembrie 2023, se arată în anunțul din SEAP.
„Obiectul contractului îl constituie achiziția de servicii IT pentru dezvoltarea unui instrument informatic sub forma unei platforme integrate, bazată pe algoritmi avansați de inteligență artificială pentru analizarea și verificarea conținutului online, ce va putea determina originea acestuia, în vederea detectării, analizării, identificării și combaterii dezinformării din mediul online, contribuind la luarea unor decizii clare pentru contracararea propagandei și dezinformării în mediul on-line, în domeniile de responsabilitate ale Ministerului Afacerilor Externe.
Totodată se vor achiziționa și serviciile de instruire aferente pregătirii personalului propriu în folosirea instrumentului IT dezvoltat. (..)
În cadrul procesului de colectare a datelor din surse de tip Facebook, Twitter etc, unde procesul presupune interacțiune specifică cu respectivele sisteme, pe perioada de garanție și suport a instrumentului livrat, modulele de colectare vor fi dezvoltate și livrate pentru a asigura un volum de minimum 500GB date colectate pe lună, fără costuri suplimentare pentru MAE”, se arată în caietul de sarcini.
Ungaria şi România, cele mai mari deficite guvernamentale din UE în trimestrul II
Deficitul guvernamental s-a situat la 3,3% din PIB în zona euro şi la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană în trimestrul II din 2023, conform datelor ajustate sezonier. Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Deşi în perioada aprilie-iunie 2023 ponderea deficitului în PIB în zona euro s-a menţinut stabil comparativ cu primul trimestru din 2023, în UE s-a observat o uşoară creştere. În trimestrul doi din 2023, deficitul guvernamental s-a situat la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, faţă de un nivel de 3,1% din PIB în precedentele trei luni, potrivit datelor Eurostat, consultate de Agerpres.
Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în trimestrul doi din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental.
Ungaria și România, cele mai mari deficite
În perioada aprilie-iunie 2023, singurele state membre UE care înregistrau excedent guvernamental erau Danemarca (2,8% din PIB), Irlanda (2,4%), Portugalia (2,3% din PIB), Ţările de Jos (0,2% din PIB) şi Letonia (0,1% din PIB).
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai ridicat deficit guvernamental în trimestrul doi din 2023 s-a înregistrat în Ungaria (6,6% din PIB) şi România (6,3% din PIB). România a înregistrat un deficit de de 5,9% din PIB în primele trei luni din 2023 şi de 6,3% din PIB în trimestrul patru din 2022.
Cele mai bogate 3.000 de persoane ale planetei se ocupă de finanțe la „marginea legalității” și folosesc companii-fantomă pentru a canaliza dividende și a deține proprietăți, astfel încât să evite impozitul pe venit, spune un raport finanțat de UE. Soluția ar fi impozitul pe avere, nu doar pe venit, transmite The Guardian.
Miliardarii acționează la „granița legalității” în utilizarea companiilor pentru a evita impozitele, iar cele mai bogate 3.000 de persoane din lume ar trebui să plătească o taxă de 2% pe averea lor, susține un grup de cercetare creat pentru a informa pe subiectul politicii fiscale a UE.
În raportul său inaugural care investighează evaziunea fiscală globală, Observatorul fiscal al UE din Paris a declarat că miliardarii au depășit limitele legii prin mutarea anumitor tipuri de venituri, inclusiv dividende din acțiunile companiei, prin holdinguri dedicate care de obicei nu servesc niciun alt scop.
„Aceste holdinguri se află într-o zonă gri între evitare și evaziune”, se arată în raport. „În măsura în care sunt create cu scopul de a evita impozitul pe venit, pot fi considerate în mod legitim mai aproape de evaziune.”
Superbogații planetei se folosesc de sectorul imobiliar pentru a evita să plătească taxe
Observatorul Fiscal al UE, condus de economistul Gabriel Zucman, a fost fondat în urmă cu trei ani și este finanțat de UE ca parte a eforturilor sale de combatere a abuzului fiscal.
Aceste tipuri de lacune permit celor superbogați să evite anumite forme de impozit pe venit, rezultând cote efective de impozitare în valoare de doar 0% - 0,6% din averea lor totală, arată raportul. Între timp, impozitele pe venit percepute pentru majoritatea cetățenilor bogați care nu folosesc aceste lacune ajung să plătească între 20% și 50%.
Companiile fantomă pot fi, de asemenea, proprietari nominali pentru proprietăți de lux în orașe scumpe precum Londra. „Sectorul imobiliar continuă să ofere oportunități ample pentru cei bogați pentru a evita și a se sustrage de la impozite”, se arată în raport.
Alexandru Munteanu 
vaiox
Comentarii articol (0)