Pregătirea pentru aplicarea salariului minim european: Cum stă România

Vor beneficia de majorarea salariului programată pentru 1 iulie aproape două milioane de salariați, ceea ce înseamnă peste 30% din totalul angajaților din țară, în contextul în care rata UE a acestor lucrători remunerați cu venitul minim pe economie este de aproximativ 11% în Europa.

Într-un studiu din 2023, Eurofound a constatat deja unele efecte ale aproprierii deadline-ului. „Valorile de referință orientative” stabilite în directivă (50 % din salariul mediu și 60 % din salariul median) sunt adoptate din ce în ce mai mult, fie în mod explicit introduse în legi sau în obiective (Belgia, Bulgaria, Irlanda, Slovacia, Spania), pe baza unor majorări efective (Croația, Germania).

Acolo unde guvernele nu au prezentat încă un mecanism, anul trecut au apărut soliictări și presiuni din partea sindicatelor, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în Cehia, Grecia, Țările de Jos și România.

În țara nostră, sindicatele cer ca viitorul mecanism de stabilire a salariului minim pe economie să țină cont și de coșul de consum lunar, așa cum recomandă, fără a impune, și Directiva, ceea ce ar crește consistent valoarea acestui câștig minim garantat pe economie.

Probleme actuale de neconformitate

Cu toate acestea, o analiză Eurofound din luna decembrie arată că în UE există încă un procent important de neconformitate la actualele salarii minime statutare sau negociate. Cea mai mică estimare națională este de 0,01% în Belgia și cea mai mare este de 11,59% în Ungaria.

Ea îi afectează în principal pe lucrătorii tineri, pe cei cu contracte pe durată determinată și pe cei care lucrează pentru firme mici. Este mai frecventă în servicii decât în producție și se caracterizează prin timp de lucru mai scurt.

Eurofound atrage însă atenția aceste datele privind aplicarea și conformitatea sunt limitate, iar compararea între țări este dificilă.

Una dintre cele mai mari creșteri în ultimul deceniu, dar tot penultimul loc în UE

La 1 iulie 2023, 22 din cele 27 de state membre ale UE aveau un salariu minim național, inclusiv Cipru (de la 1 ianuarie 2023).

Țările UE fără un salariu minim național au fost: Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia.

Salariile minime lunare variază foarte mult între statele membre, de la 399 euro în Bulgaria la 2.508 euro în Luxemburg, conform Eurostat.

România, deși a avut unele dintre cele mai importante majorări salariale în ultimul deceniu, se află în continuare pe penultimul loc, urmată de Bulgaria:

Astfel, România se află în Grupa 3, a țărilor UE cu un salariu minim național sub 1.000 euro pe lună.

Grupul mai include: Cipru, Grecia, Portugalia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Estonia, Slovacia, Croația, Ungaria, Letonia și Bulgaria. Salariul lor minim național a variat de la 399 euro în Bulgaria la 940 euro în Cipru.

România, în prima grupă la salariul minim la paritatea puterii de cumpărare

Salariul minim exprimat în parități ale puterii de cumpărare, adică raportat la prețuri, România intră în prima grupă de țări, unde acest venit depășește 1.000 PPS.

Acest grup include: Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia, Franța, Slovenia, Spania, Irlanda, Polonia, Lituania, România, Grecia și Cipru. Salariile minime naționale ale acestora au variat de la 1.032 PPS în Cipru la 1.835 PPS în Germania.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.